Holuri

Odradek statea cu coatele pe pervazul unui geam. Ochii ii erau mijiti. Privea printre gene musuroiul de oameni de pe hol. Totul parea in slow-motion. Simtea o usoara toropeala, parca era intr-un desert extraterestru cu mai multi sori si cu lava in loc de nisip. Sufla fumul de tigara din plamani, simtind nenorocirea de nicotina cum se acumuleaza in plamani, coferindu-i starea usor de tremur. Tigara se fuma aproape singura, contipindu-se cu aerul.
In urechi ii urla Specii Maisna Timpului iar filmul din mintea ei se propaga scurt si rapid, cu viteza unei tornade, asupra realitatii.
Lumea inca continua slow-motionul, iar ea se topea usor asemenea metalului in cuptor.

Ofta printre buze, UIta de tigara, simtii cum mucu ii ajunge pe degete. Abia in acel moment se scutura usor si privii mana in care era tigara, pardon, filtrul. Il arunca si calca peste el. Uita de scrumiera de pe hol. Ofta scurt si privii cum cafeaua din mana ei se racea usor.

Un abur ii invaluia mintea. Un defect de-al ei maxim era ca intelegea mesajele subliminale ale drogatilor dinainte sa traga primul fum dintr-un cui, nehalocinogen.. Dinainte sa ia melatonina.

Mi-am atins jerseul, tragand mai tare de cele doua aripi ale sale, incat sa-mi acopere trupul in friguri. Am simtit materialul aproape scartaind, dar mi-am luat gandul de la ghearele pana in gura ale sunetului si-am atins cu talpa piciorului mucul de tigara.
Parca era pe punctul de-a-mi intra ca un cui, talpa subtire a papucului se unduii.
Propriul chip imi parea lipsit de insusiri ca mucul calcat al Francescai, mi-am tarat piciorul de pe el si l-am lasat in voia sortii.
Orasele nu m-au gasit,dar m-a gasit locul asta. Am marit ochii.
-Francesca.
Am rostit incercand sa o scot din lumea ei hiperdrogata, cu stihii sub forma de tigari drepte ca niste soldati ranjiti. Imi reprosam parca spargerea momentului de liniste in care mai puteam sa-mi tarai picioarele.