Her, Alone

Tresării atunci când simții că o strânge de pulpa piciorului. Se lăsă pe o parte și puse paharul pe masa de lângă canapea. 
-Nu cred că e o idee bună. Zise în cele din urmă și se prinse de brațul canapelei astfel ridicându-se de pe el, însă nu avea de gând să se dea la o parte, își schimbă poziția cât să îl aibă sub ea și să-l privească în față. Își trecu brațele peste umerii lui,
-Uite ce e, zise în timp ce-și lipii fruntea de a lui, lăsând incitarea unui joc de genu la o parte-de care, apropo sunt atât de beată încât nu ai nevoie- nu ar fi o idee bună, atât doar pentru simplul fapt că te-aș evita după mai rău decât evită dracul tămâia. Se lăsă moale peste el și deși conștientă că îi atinge mm buzele atunci când vorbește și că îi simte respirația caldă prin toții porii vorbi lent, calm, respirând adânc. Când termină de vorbit mai rămase câteva clipe peste el, îi mângâie linia maxilarului, a obrazului și buzele cu buricul degetului arătător. Când atinse centrul buzelor lui își mușcă buza inferioară, lăsând-o pe cea superioară să se atingă de a lui superficial apoi se dădu la o parte și se ridică de pe canapea. Inițial se dezechilibră însă își regăsii rapid punctul de sprijin.
-Mor de sete, deci vrei ceva apa sau suc sau nu știu de mâncare poate?

O privi și nu spuse nimic, se sprijini în coate și se așeză mai comod pe canapea. Își aranjă părul și tricoul, scărpinându-se ușor pe mâna care era tăiată și își mută privirea către ea.
- Cred că un pahar de apă ar merge. Până și eu am nevoia să mă hidratez. spuse el, încercând să schițeze un râs scurt de copil fraier și se întinse pe canapea, punând stăpânire pe întreaga canapea. Îi făcu cu ochiul și râse din nou
- Sau, mai bine.. cred c-ar merge un pahar de suc. Sunt curios cum e pe aici pe la voi băutura aia. și râse din nou, după care își închise ochii până se întoarce Francesca cu paharele.

Dădu aprobator din cap și dispăru, bălăngănind la bucătărie, luă cele două sticle, de apă și de Lipton Green Tea în mână și agăță două pahare cu mâna, se întoarse relativ rapid în sufragerie și le puse pe masă, la fel și sticlele destul de grăbită.
-Uh eu nu pot să beau suc cu acid, poate ai fi preferat Cola sau mă rog ceva mai dulce, în orice caz servește-te! Eu am o mică urgență.
Zise în cele din urmă și o tuli spre baie. Nu știa dacă-i vine să vomite sau nu.
„Căcat, am uitat cum e să te îndopi cu alcool”
Se ori în baie și deschise apa apoi se uite câteva clipe în oglindă, inspiră adânc aer în piept și expiră lent pentru a-și calma contracțiile stomacului apoi luă din dulapul de medicamente câteva pastile pentru aciditate și se întoarse în sufragerie.
-No bun așa. Uhm cred că ești obosit, ești sigur că nu vrei să te las să te odihnești?
Vorbi în timp ce se aplecă peste el. Pentru câteva clipe avusese senzația că el adormise cât timp dispăruse ea, așa că-și întinse mâna peste peste pieptul lui mângâindu-l.

Zâmbi când îi simți mâna pe piept și deschise un ochi și o privi. Tăcu din gură și nu spuse nimic pentru câteva momente, după care își deschise amândoi ochii.
-  E de ajuns orice ai fi dus pe acolo. Uhm, dacă vrei pot să mă restrâng ca să ai loc pe canapea.. probabil că-n punctu ăsta am abuzat prea mult de atâta loc liber. râse și o privi în ochi, trecând ușor mâna lui peste mâna de pe pieptul său, ”încrucișând” foarte scurt degetele lui cu a ei, după care își mută mână în părul lui.

Se crispă din cauza fiorului plăcut ce îi curse lin pe spate. Înghiți în sec și rămase ca hipnotizată aplecată deasupra lui privindu-l fix în ochi. Avea un aer ce și o privire ce spuneau de la sine că îl vor mânca de viu. Că-i va gusta fiecare centimetru de piele și-l va integra ireversibil în ea. Îi era foame, extrem de foame de el.
-Drace, exclamă în cele din urmă și se trase de acolo. Respira mai rapid, fața i se îmbujora rapid, iar sângele îi circula atât de rapid încât avea senzația că tâmplele îi vor plezni. Se întoarse cu spatele la el și apucă, cu mâna ușor tremurându-i, sticla și paharul și îl servi cu ceaiul verde rece și supraîndulcit.
-E ok, e destul loc în camera asta să stăm amândoi la orizontală pe oriunde.

Se uită la ea zâmbind, privindu-i corpul de la spate în timp ce ea turna suc, plimbându-și privirea pe tot spatele ei, lingându-și ușor buza de jos. Luă paharul și gustă din el, după care se strâmbă ușor 
- Uh, e dulce. Poate un pic prea dulce pentru gusturile mele.. dar, bănuiesc că merge. Măcar acum. puse paharul deoparte și își șterse buzele de umezeală
- Presupun că ai dreptate, deși ar fi nesimțit din partea mea să ocup eu toată canapeaua și tu să stai undeva, unde probabil, este mai incomod.

Îi simții privirea în ceafă. Oftă prelung și se retrase de lângă el apoi se așeză pe un fotoliu, cu un picior sub ea și unul îndoit și își împreună degetele peste genunchi.
-E ok, tot mobilierul e comod. Deci presupun că vom aștepta indicații de la T. Asta dacă nu așteaptă el să se întâmple ceva pentru a mai ne da o firmitură de puzzle. Așa-i? Își privii jentă unghiile roșii, insistent încercând să-i evite privirea cu sârguință, sau în orice caz orice formă de contact cu el. Își prinse unghia mijlocie cu cea mare și o împinse ușor în sus apoi apăsa peste. Se simțea nervoasă.
-T. e un sadic, iar tu mă scoți din minți. Zău. răbufni în cele din urmă.
-Ești cea mai ciudată persoană pe care o cunosc, în loc să îmi doresc să-ți sparg capul de dimineață m-am simțit calmă. Ce om poate să aibă o astfel de influență asupra unui necunoscut? Nu suport ca oamenii să se apropie de mine și tu apari lângă patul meu, din senin iar reacția mea e să mă zgâiesc la tine și să fac cafea. Ce mama dracului?! vorbi rapid, alarmat, ușor înfundat și când termină de vorbit rămase îmbufnată privind direct către laba piciorului. Oftă în cele din urmă și se ridică. Luă scrumiera de pe pervaz și se trânti pe fotoliu. 
-Ești o influență bizară și lipsită de logică, mă scoate din minți chestia asta, reluă vorbăria cu țigara în gură, în timp ce se chinuia să o aprindă.

Ridică sprânceana și o privi. Rămase mut câteva secunde și râse ironic și scurt.
- Probabil pentru că eu nu sunt un ”om” ca oricare alt om din lumea asta. Eu nu vreau să fac nici rău, nici bine. Nu cred în ”bine”. Există Rău și Foarte Rău, și, decât să știu că fac rău, mai bine aleg să nu fac nimic. E simplu. E un principiu pe care, dacă-l urmezi, nu ai de ce să ai remușcări sau regrete, atâta timp cât tu faci mereu lucrul obiectiv de făcut, ci nu subiectiv. Desigur, de multe ori sunt egoist și fac să fie mai puțin rău pentru mine, dar bănuiesc că ăsta este prețul pe care lumea trebuie să-l plătească pentru faptul că noi Witcherii existăm. spuse încet, cu o voce caldă, și-și mângâie pieptul. Își duse amândouă mâinile sub cap și închise iar ochii.
 - Asta este ceva ce voi oamenii normali nu puteți înțelege, nu înțelegeți în totalitate sau, cei care înțeleg, sunteți extrem de puțini.

-Zi-mi ceva nou! Știam asta despre tine cel puțin, dar vezi tu în lumea asta chiar și cei care știu cât de subiectivă e treaba asta au o intenție anume. Asta m-a scos din minți mai devreme, tu nu ai o intenție ești aici și atât. În definitiv nici nu contează ce se întâmplă. Este enervant din multe puncte de vedere. Și ce e mai stresant e că pari cel mai blând om de pe întreaga asta  nenorocită de planetă. Ești un fel de deitate pe a cărei umeri stau toate durerile lumii, cel puțin dacă e să vorbim de internalizarea trăirilor dar care cumva în loc de o asprime ce aduce urgie tu omori lumea cu blândețe. Zău? Încă ceva Wolf, poate că ai ceva abilități speciale dar la bază ești om. Indiferent de cât de alterat îți e corpul mintea nu îți e. Stinse țigara și se ridică. Luă sticla de vin și trase o dușcă direct din sticlă.
-În fine, sunt beată, uită tot ce zic, vorbesc fără să gândesc.  Puse sticla pe masă și se puse pe canapea, pe puținul spațiul lăsat de corpul lui și se lipii de el, trecându-și brațul peste pieptul lui, strângându-l tare, aproape de ea.
-Să nu te aud comentând, nu fac asta, îți  imaginezi! râse scurt și se cuibării în el.

Rânji și râse de ea ușor, mutându-și mâna sub capul ei pentru a-i asigura un loc comod unde să-și odihnească capul.
- Poate din cauza beției ai și teoriile astea nebunești în tine. Eu zic că ar fi cel mai bine să te odihnești. Dormi câteva ore după care îți vei reveni și vei putea gândi fără a fi sub influența atât de mare a alcoolului. râse din nou, sfătuind-o cu o voce calmă și prietenoasă.  Rămase în continuare cu ochii închiși și se mută un pic într-o parte pentru a-i creea spațiu în care să stea, ducând mâna liberă peste brațul de pe pieptul lui, plimbându-și degetele pe el.

-Nu-i chiar nebunesc, nu mă refeream la sensul din dicționar al cuvântului deitate, făceam o aluzie mai mult la Hristoși și alți zei ale căror destin au fost să susțină lumea sau să o schimbe cu o oarecare blândețe. Nu mă înțelege greșit, ești al naibii de periculos doar pentru că nu ai o intenție precisă ceea ce te face în mare o mașină de uciș închise și deschise ochii de câteva ori și își trase picioarel peste ale lui, punându-se în poziție fetală. Înghiții în sec apoi reluă
-Însă doar modul în care îmi mângâi brațul îmi arată că ești un om blând. E vorba de câtă presiune aplici pe el, spre exemplu. Dacă ai fi fost agresiv din fire probabil deja ar fi început să mă doară, pentru că în orice caz stai destul de relaxat încât să nu te chinui să te controlezi. Deci zi-mi unde e nebunia aici? își ridică bărbia și-și așeză capul pe pieptul lui într-o poziție propice cât să-l poată privi în ochi.
-Cât despre fizic, nu cred că mutația ți-a alterat vreun proces cognitiv sau perceptiv însă cred că ai trecut prin multe. De fapt fix asta îmi zice blândețea ta. Că ești un individ foarte trist undeva acolo, dar nu pentru că ai avea conștiința încărcată. se opri rușinată de ea și-și ascunse privirea.
-Iartă-mă dacă mă port ca o intruziune în viața ta, tu n-ai făcut asta și ar trebui să respect asta. Își lăsă capul iar pe umărul lui și închise ochii.

O mângâie pe cap și o ascultă în liniște, încercând să o lase să adoarmă. Închise și el ochii și o trase mai aproape de el.
”Fata asta e nebună. Și beată, și nebună. Oamenii din lumea asta au concepții total diferite față de comportamentul față de ei.”  
Tuși încet și își plimbă mâna liberă după pahar. luă o gură și duse înapoi mâna pe a ei, mângâind-o din nou pe mână, jucându-se cu mâna pe mușchiul brațului ei, până la umăr și înapoi.
”Măcar acum e liniștită.”

Francesca adormi în cele din urmă, dar nu pentru mult timp. După câteva ore se trezi cu spatele înțepenit, asudată cu gustul de fiere înțepător în gură și tâmplele pulsându-i. Se ridică tiptil de pe canapea, încercând să nu-l trezească pe bărbat. În amorțeala ei reuși să apuce pachetul de țigări de pe masă și să iasă tiptil din  cameră. Se duse direct în baia ei și se așeză pe marginea căzii. Fumă în liniște, încercând să se despartă de durerea de cap, de usturimea de ochii, de senzația că o să-i pocnească șoldurile și un maț. Scrumă pe ea de vreo două ori pentru că se chiorea din cauza luminii. În cele din urmă stinse țigara la jumătate și intră în cadă. Se spălă bine pe tot corpul, frecând ne necesar de tare pielea din cauza senzației de murdărie și miros de leș și apoi ieși în prosop și se trânti pe pat. Era prea adormită să se mai îmbrace. Se băgă sub pătură și adormi destul de repede. O amuza gândul că cumva reuși să adormă numai în jurul orei patru dimineața.
La scurt timp începu să-l vizeze pe T. Dar nu mai era amabilul zombi cu joben. Era chiar acolo lângă patul ei cu un zâmbet machiavelic, cu o față sadică, însă bizar nu făcea nimic. Se uita la ea transmițând prin sine însăși amenințarea. În cele din urmă se ridică în șezut fără a-și lua ochii de la el, dar acesta se puse în mișcare. Asemenea unui personaj dintr-un film horror prost se teleportă lăsând o dâră în urma sa și se opri cu fața lângă ea. Țipă, apoi își lipii mâna de gură. Simțea respirația morții pe obraz.
Deschise ochii și privi printre gene tavanul apoi la ceas. Nu era trecut de 4 și jumătate. O ațipeală de un coșmar.

Wolf nu adormi mai deloc. Tipic unui Witcher, în loc de somn, doar intrase într-o stare mai ciudată de meditație, deoarece nu era în poziția lui ”naturală” în care ar face asta. Când o simți pe Francesca ridicându-se, nu schiță nici o mișcare, lăsând-o să creadă că el a adormit. Se ridică și el din pat, silențios, se duse în bucătărie și își turnă un pahar de apă. Îl bău instantaneu. Când o auzi pe Francesca că țipă țâșni către cameră în care era ea și, intrând în cameră, puse din instinct mâna pe cuțitul de argint din buzunar și privi în jur. Văzu că nu e nimic, luă mâna de pe cuțit, și merse lângă Francesca. Îngenunchează lângă ea, îi pune o mână în pe picioare și ii le strânge către el pentru a o face să se simtă protejată.
- Hei, ești bine? spuse cu o voce calmă, scanând iar camera cu privirea.

Îl privi printre gene, ușor confuză. Se ridică amețită din pat, tipic pentru un abia trezit din somn. Se simțea amețită și sleită, ca după orice somn agitat. Își deschise lent ochii însă lumina proiectată în cameră de felinarele de afară i se părea teribil de puternică. Închise iar ochii și-și acoperii chipul cu plama pentru a reduce lumina ce-i intra în spectrul vizual. Îngână afirmativ din cap și mugi ca un om tipic trezit de puțin timp din somn, încă amețit. Plescăi din buze, fiind de deshidratată de la ritmul de hiperventilație pe gură provocat de adrenalina visului. Se sprijini în mână și se ridică, uitând că e goală și că probabil pătura și prosopul nu or să stea pe ea.
-Mmm, da...dar înghiți în sec, având gâtul extrem de uscat, de  ce întrebi? zise și duse mâna la ceafă scărpinându-se prin păr.
-Am avut un vis ciudat doar.

O strânge de mână și după o privire scurtă și subtilă asupra ei și a prosopului care aproape că nici nu mai există, îi zâmbește.
- Am presupus..  te-am auzit strigând și nu cred că aveai alt motiv să o faci.
Îi mângâie ușor mâna și degetele din mâna lui și  mai privi o dată rapid prin cameră. Își mută privirea la picioarele ei și urcă încet pe tot corpul, conturând fiecare curbură a corpului ei, a pieptului și a gâtului, oprindu-se la buze.
- Uh... îți sunt cam uscate buzele. Ai nevoie de apă?

Își trecu degetul arătător peste buze, agățând ușor cu pielea câteva pielițe uscate și îngână afirmativ din cap.
-Mda, cred că de aceea sunt și atât de amețită. Zise și tuși scurt pentru a-și drege vocea. Își trecu limba parțial umedă peste buze pentru a scăpa de senzația de uscăciune,
-Îmi pare rău dacă te-am trezit, nu țip prea des în somn.
Se lăsă pe brațe, simțea nevoia să se întindă înapoi însă până la urmă se hotărî să se ridice și să se ducă după apă. Orbecăi pe întuneric după halatul de casă uitat undeva pe sub pături și perne.

Îi privi limba cum îi masă buzele și se retrase ușor în spate, dându-i spațiu de mișcare, continuând s-o privească.
 - Dacă e nevoie, pot să merg eu să aduc paharul acela de apă... știi, nu e cea mai grea chestie pe care o pot face. zâmbi și râse scurt.
Se așeză pe scaun lângă pat și continuă să o privească, scanându-i în continuare corpul după detalii, mai mult sau mai puțin din reflex, și își scărpină din nou barba, sprijinindu-se cu coatele în genunchi pe scaunul Francescăi.

Trase halatul pe ea și se ridică.
-E ok, am visat urât nu mi-am pierdut un membru. Bin, poate un neuron. Zâmbii fad și zbură către bucătărie. Dădu pe gât două pahare apoi plecă cu al treilea spre cameră. Se oprii în prag, rezemându-se de tocul ușii. Îl privii pe Wolf din cap până în picioare și mai bău puțină apă. 
„Atâta talmeș balmeș și joc de a virgina frustrată. E băiat mare se poate descurca”  Se grăbi spre scaunul lui și se urcă la el în brațe.
-Te riști? Probabil te voi evita pentru totdeauna după-crede-mă sun bună la a evita persoane dar...ți-ai dus misiunea la împlinire, iar știindu-l pe T, dacă vrea să ne reîntâlnim se ve întâmpla în ciuda tuturor mișcărilor mele de sniper. Îi prinse buza inferioară cu dinții și o trase între buzele ei cu toată disperarea de care dispunea.
-În orice caz, te strâng de gât dacă cutezi să mă refuzi, își băgă instantaneu mâinile sub ea și-i prinse prohabul între degete, presând pe lateralele penisului lui.

O privește rânjind și își linse buza mușcată, privind-o în ochi.
- Realizezi că nu mi-ar fi absolut greu deloc să fac ceva în privința strânsului de gât, nu?  își apropie buzele de ale ei, încât îi simțea respirația caldă pe buza lui de sus
- Dar probabil că să începem așa chiar de prima dată nu ar fi metoda ideală de a face... asta. și își apropie buzele de a ei, prinzând-o cu mâinile de spate, trăgând-o către el.
- Am pierdut multe lucruri la viața mea, pe care le-am recâștigat sau am câștigat alte lucruri mai bune în locul lor. Vom vedea și despre venirea aici. își lipii buzele de a ei și o sărută lung, făcându-și loc cu limba printre buzele ei, masându-i limba ei cu a lui pentru câteva momente lungi.
- Știi cum să joci jocul ăsta.  îi trase ușor halatul, dezgolindu-i un pic corpul, masându-i spatele cu degetele și mâinile lui, coborând până jos aproape de fund, urcând până la omoplați.

Îi captură limba între buze, de la jumătate și presă tare cu buzele peste ea o eliberă treptat în timp ce îi măsura lungimile cu interiorul cald și umed al gurii, când ajunse la vârful acesteia își deschise larg buzele și-și încolăcii limba peste a lui, din când în când împingândui-o cu a ei, cu forță înspre cerul gurii sau spre omuleț. Se agăță cu brațele de gâtul și umerii lui și își încolăcii picioarele peste  osul lui sacral. Se încordă peste el ca un boa constructor, strângându-l înspre ea cu toți mușchii încordați. Își lăsă capul pe spate pentru a trage aer dar nu înainte de a-i mai săruta odată buzele scurt și ușor.
-nu mă joc, se oprii să vorbească și-și lipii fruntea de a lui. 
-Dacă te plac, te plac, dacă nu nu te poți apropia de mine. Își trecu degtele peste tâmpla lui apoi coborî către față, îi presă ușor pielea asemenea unui orb care, excitand fiind, încearcă să tragă în interiorul poriilor lui expresia persoanei.
-Și tu îmi placi, într-un mod straniu. zise în timp ce-și coborâ degetele pe sub gulerul cămășii lui, intrând pe sub tiv și începând să deschidă de pe dedesut nasturii. Îl privii fix în timp ce trase o limbă umedă lasciv peste buze de parcă tocmai îl transformase în mintea ei într-un preparat de 5 stele Michellin așteptând să-l devoreze în o mie de moduri distincte. Reuși să-i descheie cămașa până la mijlocul abdomenului când nu mai suportă și trase pur și simplu furios de lateralele cămășii forțând nasturii să se desprinde dintr-o mișcare. Își lipii buzele de linia maxilarului lui cercetându-l cu curiozitate cu tot ce înseamnă buze și limbă în timp ce cobora spre lobul urechii.
-Îmi placi pentru că nu știi de ce ești aici, pentru că nu ai o intenție sau o părere-cred, nu știu ce este în capul tău. Zise printre apăsările de limbă și săruturile cu care cobora vertiginos spre pieptul lui acolo unde degetele ei presau peste pectorali și stern.