Sunetul...

Aprinsese lanterna, din bec zvacneau scantei, se sparsese, probabil din cauza energiei intr'o canitate mare.
A doua oara, iarasi se'ntampla in camera de vis-a-vis. Simti o unda ce'i curpinse privirea spre ceva.
"Cat de infantila."
Avea idei copilaresti, lipsite de explicatii. Se apleca curpinzand perna cazuta, in bratele reci si vesnic dinamice.

"Ce lumina slaba"
Undeva in ratiunea mea injuram ca nu am fost destul de bine-voitoare sa iau cat am avut timp suficient de multe baterii pentru laterna.
"Rahat!" am simtit cum piciorul imi aluneca cateva clipe auzind cum scartaie parchetul sub greutatea corpului meu. E
Era intuneric si, amuzant sincera fiu, priveam la lumina tigarii, simtind nicotina invadand aerul si creierul meu.
"Ce liniste"

Stateam langa geam tinandu-mi mainile in buzunare,privind prin intuneric catre Luna.Ma intorc cu fata spre cele doua fete,fara a avea o expresie anume,sau a scoate un sunet,un cuvant care sa sparga linistea atat de placuta

-Becurile astea.
Ma intorsesem, spunand'o incorajandu'ma si incurajand atmosfera creata.
Da, becurile astea...atat de des se sparsesera, atat de des pocnira fix sub privirea mea si ma facura sa inapoiez cu cativa pasi buni de loc.
Sederea deveni apasatoare, enervanta, vroiam sa se sfarseasca cat mai repede.

Ochi-mi albastrii straluceau puternic,vazandu-se cel mai lipede
-Va este cumva frica domnisoara Mabel?
Se auzi vocea mea joasa

Tuseam nervotic. Fumul imi invadase la propiul nasul si ochii
-Rahat! am intrat inauntrul camerei pasind lent cu o retinere anume. Nu-mi putea da seama cate persoane sunt inauntru sau...daca macar sunt persoane.
-Salut...e cineva? brusc am constientizat ca e o intrebare stupida. Auzeam voci.

-Este...
Am spus absenta, aruncand lanterna ce'si sfarsi veacul bateriilor. Evitasem in a raspunde itnrebarii. Imi era frica? Nici eu n ustiam..stiam doar ca e ceva, simteam magnetism si sunete ce'mi prevesteau un oarecare viitor.

Mabel...de curiozitate de cand e "o spun" la perfect simplu?
Edit4 capra: cine a zis ca e?xD
By the way, mi'a luat trei ani sa'ti deslusesc propozitia ce nici acum nu i'am prins sensul

-Nimeni nu ar trebui sa se teme de ceva ce nu cunoaste.Este doar un pas...in a descoperii ceva interesant
Spun eu in timp ce pe chipul alb ca varul imi aparu un zambet in coltul gurii,lasand la iveala coltii neobisnuit de ascutiti

Ridicasem capul, imi simteam gatul scartaind, neobisnuit de greoi.
-Si daca totusi e ceva?
Incruntasem privirea. Refuzau, majoritatea refuzau in crede acele povesti de adormit copii, dupa cum aveau banala lor replica.

-Cu atat si mai bine.ma incanta,ma fascineaza orice ce nu este monoton sau nu tine de aceasta lume.Putina...distractie nu strica nimanui chiar daca altii cred ca''niste fenomene paranormale'' ar fi de speriat

-Daca prin distractie se intelege jocul de'a cine moare primul, eu ma las batuta.
Tintisem fereastra, incepu sa mi se para totul anormal. Inghitisem in sec impreunandu'mi mainile reci. Se lasa o ceata densa dincolo de geam.

-Moarte...suna atat de bine cand practic numai ai ce face in lumea asta patetica
Zambesc malefic aratandu-mi si mai mult coltii privind pe geam,iar,in clipa cand imi intorc privirea de gheata spre fata,ceata disparand
-Nu ai de ce sa te temi,chiar deloc.

Am reusit sa-i privesc, cel putin umbrele lor. Am aprins alta tigara privind la lumina mai mult decat infima a tigarii pe cei doi ascultandu-i.
-Scuzati deranjul, dar aveti cumva ceva de facut lumina? Incepe sa ma sperie intunericul
"Sau sa ma sece"

Am privit spre fata,mai exact spre tigarea ei
-Din pacate nu,insa tigarea ta va fi de folos
Spun eu sec nesuportand sa-mi vad studentii fumand chiar daca si eu faceam acelasi lucru

-De ce sa o aprindem, pana la urma, nu ne temem de nimic, nu?
O spusesem inca cu principiile mele la care nu renuntam nici in panzele albe. Suna atat de calm, vag si imperceptibil totusi

-zau? Minunat dle. Profesor, pe mine nu ma ajute cu nimic, ma face doar sa simt ca ma inec
"Mai rau decat ma inecam in mine insami si asa" oftam simtind tot fumul raspandindu-se in jurul meu. Am simtit fiori pe sira spinarii, era frig...atat de frig.
-De ce naiba e atat de frig?!

-Pentru ca in curand va incepe ploaia.Mai bine zis furtuna.Din cauza asta nici curentul nu merge
Am spus eu rezemandu-ma de peretele de langa geam,inchizandu-mi ochii,stand cu mainile-n san
fii mai atent data viitoare, incearca sa mentii totul la trecut.
Multumesc. Autumn

Stranutam tare, pronuntat. Mi-am inchis ochii intr-o incercarcare de a ma calma.
"Mutter tot, von..." mi-am muscat buza inchizand ochii.
-Ma scuzati, trebuie sa ies de aici! Am pasit incet simtind sub sosete parchetul, auzind scartiatul in urma mea.

Ma departasem de ei, ducandu'ma spre cel mai apropiat hol
"Parca era ceva folositor pe'aici"
Tintisem lumanarea cazuta, pe jumatate consumata si neagra'n varf. Ma aplecasem tragandu'mi bluza peste blugi, insa atunci se auzi un click si se lumina
-Se pare ca nu mai e nevoie de nimic.
Nu, se luase, revenise, se luase, revenise, bis.
Ma enerva, parca cineva'si batea joc de noi.

M-am asezat pe fotoliu calm,fara a da impresia ca ceva m-ar putea deranja,nu ca ar si putut fi deranjat.Priveam pe geam ganditor si amuzat de studentii mei,de teama lor si de acea casa atat de draga mie

-Mi se pare mie, sau eu sunt singura care'si roade unghiile pe'aici?!
Urlasem, ma ridicasem brusc insa dadusem cu capul de coltul mesei, ceea ce ma zdruncina dandu'mi o mica lectie.

-Frica ta ma amuza pe cinste,cu parere de rau spunand-o.Atata timp cat continui sa-ti consumi nervii pe ceva datorat de natura nu pot sa ma abtin sa nu-ti spun sa te linistesti.In plus esti si cu mine,un om

- Macar am ceva de facut, inspectarea unui loc.
O spusesem ca iz de detectiv, eram penibila, stiam, dar ce puteam face inafara de a ma crampona si vorbi in prostie.

Un fulger lumina incaperea dandu-i o noanta albastruie.Urmatorul lucru pe care l-am auzit au fost picaturile amri de ploaie ce se loveau de acoperis si de geam.Priveam incontinuare ianinte fara a scoate un sunet

Impinsesem geamul deschizandu'l larg, parca aveam frisoane.
Frig-cald, frig-cald, deja nu mai simteam nimic, mi se misca corpul cu docilitate fata de msicarile ferestrei.