Peste alei ruginii

Simteam ca piciaorele vor ceda, vor ceda in mislocul unei prapastii mentale si eu voi cadea jos, tot mai jos, mult prea jos. Mi-am simtit corpul cedand si-am deschis ochii.
-Drace! Mi-am lipit palmele de genunchi, respiram greu. Imi priveam respiratia in aerul rece, plios si ma intrebam de ce dracu` alerg printr-o padure inghetata. De ce ma duc nu-stiu-unde, in loc sa stau si sa injur viata ascultand muica. Ma intreb de ce pasesc peste chistocurile umede ale verii, peste frunzele cazue mai exact cand puteam sa stau sa ma holbez la flori in timp ce se uscau.
"Vremea crinilor albi" mi-am simtit posteriorul in iarba si-am mai simtit zguduitura cazaturii.
Ma holbam la cer...

Vei raci daca vei sta acolo ... Iarna e rece si umeda ...
Se auzi vocea subtire si de data aceasta melodioasa a Erzsbetei.
De ce nu mergi in casa?Acolo e cald si focul arde in şemineu ... Ai fost in bucatarie ?Acolo totul frige si aerul miroase atat de placut ... Josephine statea mereu acolo in dupa-amiezile reci si ploioase de toamna .
Alt sir de vorbe fara noima,purtate de vant si pierdute printre trunchiurile copacilor.

Mi-am strans pumnii nervozata
La dracu! M-am saturat de tine si copii tai, ma-ntelegi? M-ai distrus psihic! Inceteaza! respiram greu simtind ca o sa vars de nervi, tremuram si prezenta Erszebetei nu facea decat sa ma enrveze mai mult si mai mult, nimic nu-mi dadea pace..

Imi simteam toti muschii solictitati sau mai degraba suprasolictitati. Nu mai eram eu, nu mai stiam ce urma sa fac, vroiam doar...poate vroiam..doar..doar sa fiu lasata in pace. Vroiam sa uit senzatia de aer rece si umezeala pe corpul meu lipsit de orice dram de caldura. Cautam neincetat focare care sa ma linisteasca dar nu gaseam, nu gaseam decat fibre musculare care dureau, dureau ca orice apartine de mine.

Bineinteles ca Erzsbet nu avea de gand sa se opreasca pur si simplu,mai ales ca pana acum nimic nu reusise s-o impiedice sa continue ceea ce facea deja de doua secole.
E frig ... e rece si inghetat ... nu ar trebui sa stai pe jos ...
Reincepu ea.De data aceasta glasul atat de placut de adineauri devenise subtire,capatand brusc tonalitati mult prea inalte si rigide.
Tu iti doresti sa ramai singura ... insa ... cum crezi ca ma simt eu,dupa ce am petrecut doua secole aici,ascultand in fiecare zi cum vantul loveste sticla ferestrelor si pleaca la pamant firele de iarba uscate de pe malul lacului ?Cum crezi ca ma simt acum ... cand dintr-o data voi toti mi-ati invadat casa ...

Draga mea, eu..stau singura de cand ma stiu, eu n-am avut familie si to tsingura ma vreau du-te si bantuieste pe altcineva, eu..nu te mai ascult! M-am intinse pe iarba rece bagandu-mi casstile adanc in urechii, dand la maxim melodiile, nu mai conta

Vorbele brunetei o enervara mai mult ca deobicei,asa ca reactiile Erzsbetei fura pe masura.
De ce nu vrei sa ma asculti ?!Nimeni de aici nu vrea niciodata sa ma asculte ... Cu totii ma credeti neimportanta ...
Incepura sa curga vorbele amare ale ei,rostite cu un accent puternic unguresc.
Melodia care se auzea din castile Lizei se deforma brusc,ranind mai mult auzul si,cateva clipe mai tarziu,castile se arsera.

Se auzea in boxe aceeiasi melodie
Pentru ca tu nu stii decat sa ranesti, daca nu ai face rau te-as asculta, lasa-ma! E vina ta ca am ajuns in starea asta!" melodia de pian se auzea tot mai tare energia fetei o amplifica.

Tu nu te baga !
Rasuna un glas taios in capul blondei.
O abandona pentru cateva clipe pe Elizabeth,indreptandu-se de aceasta data atentia catre cealalta fata din apropiere.
Cine esti ?Ce cauti aici ?
Incepu un sir d eintrebari,formulate pe jumatate in maghiara,insa cu un usor accent polonez.

O ceata sufocanta,mirosind a parfumul atat de specific de iasomie,verbina si rozamrin o inconjura de aceasta data pe blonda din toate partile,ingreunandu-i mentinerea echilibrului.
Ce stii despre mine ?De unde ma cunosti ?
Toate intrebarile pareau a proveni chiar din picaturile fine de apa si parfum din jurul fetei,devenind pe parcurs din ce in ce mai consistente.

Mi-am amintit brusc de cimitir, ma imaginam inapoi la cimitir, inapoi in fata pietrei funerare, in fata coapacilor si in cele din urma..lacrimile mele pe crini, lacrimi reale acum nu doar imaginate. Multe lacrimi..
"Rahat" am strans ce am prins in maini.

Eu nu trebuie sa raspund la intrebarile nimanui ... Elizabeth stie totul despre mine ... Nu-i asa Liz ?
Reveni si de aceasta data asupra brunetei,lovind-o cu un nou "atac" scaldat in iasomie,verbina si rozamrin.
Nu-i asa ca ma cunosti ?Tu stii totul despre mine ...

Ma scufundasem de tot in imaginea mormintelor, nu mai constientizam nimic. Priveam atenta ce se derula deja in fata mea, nimic, nimeni nu ma putea scoate de-acolo, un loc sfant mie. Am strans intre degete florile uscate imaginandu-mi ca sunt petale din crin.

De ceva vreme incepuse sa simta fantoma ca si cum ar fi ea .Acea senzatie o aduse in locul unde bruneta, blonda si fantoma erau . O privi timp de cateva clipe pe Elizabeth si isi dadu seama ca nu era nimic nou , insa blonda ...avea un aer de curiozitate si multumire totodata , de entuziasm prostesc.Lisette incepu sa se joace cu o suvita din parul rosu si ranji satanic ,ca intotdeauna.

De ce zambesti ?
O ceata laptoasa,parfumata cu mirosul de iasomie,verbina si rozamrin o inconjura brusc pe roscata,ametind-o si dezmierdandu-i in acelasi timp pielea alba si fina.

-Pentru ca ,adorata mea stafie, de data asta ai cam intins coarda.Te arati prea multora.Nu crezi?ridica o spranceana si o privi pe blonda apoi isi aprinse o tigara si incepu sa rada isteric :
-Chiar ai de gand sa le ucizi ,sa le sufoci?
Continua sa rada,din ce in ce mai tare :
-Credeam ca asta ma vei lasa pe mine sa fac.

Opreste-te !Nu ai nici un control asupra mea !
Se auzi in glas nervos,izvorand parca din adancul aburilor imbatatori de parfum.
Cine crezi ca esti ?!Ce incerci sa-mi faci ?!
Mirosul de parfum deveni din ce in ce mai greu si ametitor,dezorientand-o pe roscata.

-Sa posed pe cea care ar fi in stare sa ne posede in fiecare clipa ! striga ea cu o privire de nebuna si se arunca inspre aburi ca si cum ar vrea sa o prinda ori sa o imbranceasca pe Erzsebet.Ranji cand observa ca nu s-a dezechilibrat .

Aburul cel albicios disparu brusc,lasand in urma numai mirosul cel dulceag si ametitor,parfumat cu iasomie,verbina si rozmarin.Incercase cumva sa se retraga din fata roscatei,stiind totusi ca aceasta nu o putea afecta in nici un fel.
Nu ai nici o sansa sa lupti impotriva mea ... Nu ma poti vedea ... si,fara parfumul meu ... nu ma poti nici simti ...
Veni imediat si raspunsul Erzsbetei,formulat de aceasta data pe un ton nervos.

-Nu este o posedare fizica.raspunse aceasta pe un ton arogant apoi o privi cu ochii mari pe Elizabeth
Isi mentinu ranjetul si se lipi de un copac.Isi puse mainile pe solduri si se gandi cum sa ii explice fantomei ce dorea de la ea:
-Nu este o posedare fizica.Nu ! Voi face cu tine ce faci tu cu ea.zise aratand spre bruneta apoi adauga : dar nu o pot face prin mijloacele tale .Vei vedea cum .