Lemn cu iz de acuarea.

Ametita si speriata, reusi totusi sa-si păstreze calmul. Il privi in ochi, încercând sa isi regleze respiratia si sa isi faca inima sa nu mai bata atat de tare. Inghiti in sec.
-Cred ca am dreptul sa stiu, Clayron. Din cauza acelor jurnale am ajuns sa ... Mă rog. Si putem transforma totul intr-un moment si mai dragut daca începem sa vorbim despre noi. Eu cel putin asa cred. Sunt sigura defapt. Nu putem fi iubiti, dar cu siguranta putem fi prieteni.
Ii zambi, clipind de cateva ori si incerca sa isi păstreze calmul, dar era vizibil speriata de el.
-Nu sunt fetita rea, sa sti. In primul rând nu sunt fetita.
Isi musca buza de jos, simtindu-se prinsa in ceva din care nu stia daca vrea sa iasă sau nu.

Se lăsă moale, aplecându-se peste ea și-o sărută apăsat, patern pe creștetul capului . Îi fixă privirea cu a lui
-Dacă vrei să ne plimbăm ne plimbăm, dacă vrei să vorbim, vorbim dar, ține minte că față de tine singura obligație pe care o am e aceea de a te respecta ca om și asta poate să se ducă dacă insiști. Dacă vrei să fim „prieteni” ar trebui să începi prin a fi tu destul de bună „prietenă ” încât să respecți si să MĂ respecți întrat încât să înțelegi ce spun. Să întelegi că nu am de gând să vorbesc despre anumite subiecte nici azi, nici mâine și poate nici o dată.
Își luă degetele de pe fața ei eliberând-o. Își puse mâna pe frunte apoi cu o milcare silfidică, obosită 
își trase ochelarii mari, de aviator de pe față și îi strânse in pumn.

Erin ofta agitata.
-Ok, domnule plin de secrete, o sa aflu eu ce e in capul ala al tau frumos cândva. Te porti oricum ciudat. Ce, esti vre-o entitate de o mie de ani care posedă corpuri? Sau esti nemuritor?
Il prinse cu ambele maini de obraji.
-Sa o ia naiba de treaba, Clayron! Cata placere ai sa mă enervezi! De ce nu poti sa imi spui, pur si simplu?
Se încruntă, tragand brusc aer in piept.
-Am vrut sa imi iau viata, da-o in colo de treaba, asta doar pentru ca ma exasperezi tu si toate secretele tale. Vrei sa scapi de mine? Spune-mi si gata, promit ca am sa te las in pace, nu am sa iti mai stau în cale. O sa mă prefac ca nici nu te cunosc daca asta vrei, doar spune-mi!

Îi luă mâinile de pe fața lui și le dădu la o parte, vizibil iritat de comportamentul ei aberant. Se îndreptă de spate, rămânând cu palmele lui intr-ale ei.
-Erin, Erin oftă prelung și scutură capul in semn negativ.
-De ce ții tu neapărat să ma forțezi ? Vrei așa de tare să mă alungi? Ok, atunci plec. Se dădu un pas în spate și se întoarse pe călcâie. O chestie era clară dacă avea să iasă pe ușă nu avea să-i mai vorbească decât în calitate de profesor și atât.
-Si, oh, Erin, nu încerca să-mi pui încârcă repercursiunile decizilor tale propii. Nu eu ți-am cerut să mă iubești sau să te bagi unde nu-și fierbe oala. Și în loc să-ti dai seama tu forțezi nenorocita aia de limită de care ești și tu conștientă că nu ar trebui să încerci să treci.

-Sa nu indraznesti sa pleci!
Erin isi făcu avânt si sari efectiv spre el, prinzandu-se de el, sarindu-i in spate, dar in asa fel incat sa nu îl darame. Se prinse cu mainile de gatul lui si cu genunchii de trupul lui, aplecandu-si capul cat sa isi lipească obrazul de al lui.
-Nu o sa iesi pe ușa aia decat mort. Nu stiu ce e in capul tau, dar daca ai venit pana aici ca sa vezi daca mai trăiesc si sa imi mai si gatesti, pai eu zic ca insemn macar cat un rahat in ploaie pentru tine. Nu spun ca sunt importanta, nu spun ca ma vei iubi vre-odata, dar macar putin contez, o simt, oarecum! Asa ca te rog nu te mai incapatana si stai cuminte, ok?
Se lasa si mai in fata, sarutandu-i obrazul aproape pe coltul gurii.
-Intoarce-ti fata si saruta-mă odata pana nu o iau razna mai rau decat sunt!

Se dezechilibră de la șoc mai mult. Rămase stană de piatră. Prima lui inițiativă fu aceea de a o împunge la o parte de pe el, violent însă de abținu în ultimul moment. Mâna îi rămase încordată în aer. O lăsă încet jos. Îl durea de la încordare. Rămase puțin nemișcat întrebându-se cum să o dea jos fără să o rănească, se contorsionă de așa natură încât să-și pună brațele sub fundul ei, să p susțină. Icni scurt de durere. Își mușcă buza inferioară pentru a se abține de la a mai lăsa durerea să iasă la suprafață și pornii cu ea în cârcă, se puse pe pat, în fund pentru a o lăsa pe ea să se despleticească de pe el. Era tăcut și respira greu și agitat.
-Erin...șușoti printre dinți, ușor nervos dar parțial amuzat de reacția ei.

Ea nu se dezlipi de el nici moarta. Se agata si mai tare de el.
-Da, asa mă cheamă! Ce ar fi sa-mi spui numele pe un alt ton, in alta situatie, sti ce zic? Suna si mai bine!
Se rasuci punandu-se in bratele lui, cu picioarele de o parte si de alta a soldurilor lui. Ii prinse chipul in palme si isi freca nasul de al lui. Il privea cu atâta drag si ii zâmbea dragastos. Ridica din sprâncene cu subinteles.
-Esti încordat si incruntat, dragule. E vre-o problema ca iti spun asa?
Ii sărută scurt buzele.
-Ti-am spus sa mă saruti! De ce nu o faci? Vrei sa te rog frumos? Dulce dulce?
Chicoti. Isi lasa palmele pe umerii lui, pe piept, apoi si le puse pe coastele lui, începând sa il gadile usor.
-Nu mai fi morocanos!

Se lăsă prins de sărutu ei, se moleși câteva secunde. Se încălzise pe interior, simțea ca voia să o lipească mai tare de el însă își revenii rapid în simțiri. Da, îl excita, da îi părea simpatică însă se trase rapid în spate. Privind-o năuc. Nu o putea înțelege. Nu putea să-și dea seama ce e în mintea ei sau cu reacțiile ei. Deschise gura șă-i răspundă, îl irită la culme să o aduă zicându-i așa însă nu mai apucă sa schițeze nimic căci din cauza gâdiliturilor și-a corpului ei lăsat greu peste el se dezechilibră și pică pe spate. O privii în ochi suspicios, derutat.
Simțea șoldurile ei, coapsele totul peste el și se simții și pe el excitându-se sub ea.

Il privi îmbujorată. Când il văzu căzând pe spate ii zambi nebunatica.
-Oh, dar vai! Asa efect am asupra ta?
Rase usor, lasandu-se spre el si sprijinindu-se in maini deasupra lui.
-Ok, am inteles, nu ai chef, scuza-mă.
Se lipi de el, punandu-si obrazul pe pieptul lui. Ii mângâie usor umerii.
-Sunt nesuferita, nu-i asa?
Se ridica oftând usor. Voia sa se dea jos de pe el, dar in acelasi timp voia sa stea acolo.
-Da-mă jos daca vrei...

Își intoarse capul într-o parte țintuindu-și privirea pe fereastră.
-Ajunge, Erin îi spuse pe un grav, începea să fie furios, se putea observa asta. Se sprijinii în coate și se ridică puțin de spate. Avea fața la numai câțiva mm de a ei. Respira sacadat, tot sângele îi alerga prin vene și îi țiuia capul
-Da, mă exciți, asta faci. E normal, ești o femeie frumoasă și emani feromoni de la o poștă iar eu sunt bărbat, nu călugăr nu vreun eunuc. 
Își încordă pumnii pe cearceaf și încercă să se ridice fără a o brusca, nu putea. Rămase pironit pe loc, cu fața lângă a ei, încordat și excitat mai ales că-i putea simții pieptul direct pe piele. Dracul sâ le ia de bufeuri

Se departa usor de el cat sa ii prida maxilarul si sa isi lipeasc buzele de ale lui. Isi freca gura deschisa de a lui. Ii atinse buzele cu vârful limbii, trecand-o dintr-un colt al gurii in celalalt . Si-o împinse printre buzele lui, prinzandu-l de maxilar in asa fel incat sa-l forteze sa-si deschida gura. Ii atinse limba cu a ei, mai întâi usor, pasnica, apoi incepu sa o miste ceva mai repede. Si-o freca de a lui fara pic de rusine, apoi se departa usor, depunandu-i sărutări mici pe buze.
-Gandeste-te bine daca vrei sa mă opresti.
Isi desfacu haltul, scoțându-și  bratele din el si aruncându-l pe jos. Il privi zâmbitoare, clipind des.
-Daca nu vrei sa ne oprim, atinge-mă...

Răsufla profund. Abdomenul îi era extrem de încordat. Pieptul i se mișca aritmic, nervos, la fel cum îi era el cu totul. Își dorea să sară pe ea, în ea, să îi simtă fiecare cm de piele. Se ridică în capul oaselor și îi puse mâinile pe umeri, îi mângâie ușor, până la gât și înapoi, apoi se reîntoarse pe capătul lor. Expiră profund și iși lăsă capul jos apoi o îndepărtă ușor de el
-Gata Erin, ajunge. Îți face rău. Înțelege. Prezența mea, dar mai ales astfel de jocuri îți fac rău.
O luă ușor și-o puse pat lângă el apoi se ridică. Își trecu mâinile peste față în încercarea de a se calma. Își trase cămăsa mai bine pe el, reușind să-și închidă câțiva nasturi cu degetele împleticindu-se pe material. Renunță, iritat și se pregăti să o ia spre bucătărie.

Erin se simti rănită de respingerea lui, dar nu se dadu batuta. Se ridica din pat si merse spre el sigura pe ea, apucându-l de umeri si intorcandu-l cu fata spre ea.
-Sunt chiar asa respingătoare? La naiba! Stiu ca nu sunt, ai spus-o si tu!
Se prinse cu degetele de nasturii camasii lui, începând sa ii desfaca încet, prividu- l in ochi.
-Uite ce e, ti-o doresti. Poate nu la fel de mult ca mine, dar o vrei si tu. Si oricum, ce mai contează cum ma voi simtii dupa? Crezi ca daca pleci o sa imi fie mai bine?
Termina sa ii desfaca nasturii camasii si isi lipi frunte de pieptul lui gol. Incepu sa isi frece nasul de el, depunând apoi sărutări mici pe pielea lui.
-Esti atat de greu de mutumit, Clayron...

Își trecu  mâna prin părul de pe ceafa ei și o trase de el destul de tare cât să-i dislipească buzele de el. O forță să-l privească în ochi. Rămase  locului doar privind-o cu buzele întredeschise, pentru că vru să-i spună ceva dar nu mai putu. Mica durere provocată de el cu degetele încolăcite în părul ei, fața ei excitată. Era a naibii de frumoasă. își mușcă buzele
-La dracu, Erin se aplecă și o sărută tare, apăsat pe gât strângând-o mai tare de umeri și păr. Îi sărută apăsat pielea cu interiorul buzelor, icniind de excitație printre gemete, apoi își deschise de tot gura sugându-i pielea în interior, înroșind-o doar ca să treacă mai apoi cu limba peste viecare ventuză.Până să-și dea seama își infipse puțin dinții în pielea gâtului ei. Se retrase neros și o eliberă. Se întoarse nervos pe cîlcâie, tremura. Își băgă mâinile prin lateralele părului și-l strânse tare înainte să și-l ciufulească. Îi venea să-și muste pumnii de nervi.
-La dracu! Crezi că te va ajuta asta? Crezi că te va ajuta să rămâi cu un pat gol dupa asta? Cum dracu crezi că vei mai putea să te detașezi de mine vredată dacă o ții așa.
Aproape  că țipă, pentru prima dată era cu adevărat nervos, supărat și excitat. Se mușcă de mănă, tare până când pielea îi albii prin prejur apoi se lăsă păgubaș. Scoase o țigară din pachetul din buzunar și se așeză pe pat.

Gemu de durere cand el o trase de par, privindu-l speriata, tipand usor cand ii simti dintii pe piele.
-Clayron!
Fiecare cuvânt pe care i-l striga o facea sa trasara. Ochii i se umplură de lacrimi treptat si clipi repede pentru a il putea vedea. Nu se simtise niciodată mai respingătoare, mai proasta, mai... Orice era rau pe pământ!
-Clayron... Ii repeta numele aproape soptit, de neinteles.
-Dar poate nu vreau sa mă detasez de tine... Poate ca îmi place sa te iubesc... Si sa fim seriosi, tu ai reusit sa iti stergi din suflet dragostea pe care o simteai fata de sotia ta? Nu! Pentru ca nu vrei! Ce te face sa crezi ca eu vreau sa incetez sa te mai iubesc?
Urlase practic la el, fara sa isi dea seama. Cand realiza ce spusese, incepu sa planga si mai tare, pe chip citindu-i-se spaima.
-Iarta-mă... Iarta-mă ca am readus vorba de ea...

Se ridică de pe pat cu țîgara în gură. Rezistă impulsurilor, însă simțea ca nu mai poate suporta atâtea emoții contrarii. Voia să muște din ea, să o pună capră și să o pocnească zdravăn toate în același timp. O trase în brațele lui și-o strînse tare la piept. Respira aritmic, parte din cauza nervii parte din cauza excitării. Simțea că-i vor plesni la propiu pantalnii.
O sărută pe frunte și îi șterse lacrimile. Brațele încă îi tremurau 
-Nu vreau să te las să ajungi ca mine din cauza mea. Trebuie să mă uiți Erin. își lipii fruntea de a ei și-o strânse tare la pieptul lui, nelăsându-i loc să scape.

Se infurie usor.
-Clayron! Daca ea ar fi acum aici si ti-ar spune sa o uiti, ai face-o?
Se îndepărta de el si îl privi in ochi. I se citea atat tristete cat si furie in ai ei.
-Raspunde-mi! Iti spun eu ca nu ai face asta! Pentru ca nu vrei!
Lacrimile ii curgeau pe obraji, dar nu suspina.
-Cand ai sa reusesti sa nu o mai iubesti, atunci sa iti permiti sa imi ceri sa te uit! Pana atunci nici macar sa nu indraznesti sa ganesti acest lucru!
Il impinse  cu o forta de care nu se credea capabila, indepartandu-se de el cu un pas. Tremura toata. Avea buzele întredeschise si respira greoi. Inima ii bătea al naibii de tare. Simtea sa ameteste.

O strânsă mai tare pentru a nu-i da voie să îi părăseasca brațele pentru că știa, știa că dacă îi va vedea chipul avea să  o plesnească, așa se simțea cumva dator să o protejeze.
-Mai adu-o o singură dată în dinscuție și-și jur că...
începu să tremure de nervi. Ajunsese la limită. O aruncă cu toată forța pe pat și se întoarse cu spatele la ea.
-De ajuns Erin, din acest moment nu mai exist, nu mai exiști nici ca ființă umană pentru mine. Gata! Nu mă lua de prost pentru că îmi pasă. Poftim, fi fericită cu prostiile tale!
 Începu să se închidă la cămăsă. șuierând printre dinți de cate ori îi scăpa puțin materialul din mâinile tremurânde.

Contactul cu patul o facu sa geama usor, de soc si o oarecare durere.
-Nu te ia nimeni de prost! Si iarta-mă ca o aduc in discutie, dar sti prea bine ca am dreptate! O sti, tocmai de aceea te enervezi!
Se ridica de pe pat si veni in fata lui. Isi stranse pumnii micuti pe langa corp. Il privi furioasa.
-Oh, si da, vad ce iti pasa! Atat de mult incat te dai bătut si pleci! Asa faci mereu? Mereu ai facut asa? Te-ai dat pur si simplu bătut? Ei bine, am invatat sa lupt singura pentru ceea ce vreau si sa mă ia naiba ca mereu am obtinut ce mi-am propus! Nu ma provoca! Habar nu ai ce înseamnă sa nu primesti sprijini din partea nimănui! Asta te ambitioneaza ca dracu! Asa ca te rog sa stai jos si sa terminam cu calm discutia asta idioata de copii de gradinita, bine?
Tonul ii deveni calm si serios. Isi dadu din ochi niste suvite rebele si apoi isi împreună mainile sub sâni, acest gest facandu-i sanii sa se ridice usor.

Trase tare de cămasă făcând-o să se miște brusc, de la bază până la guler în încercarea de a prinde ultimii nasturi ce refuzau sa-i stea în mâini. Își aruncă nervos mâinile în față de parcă ar fi vrut să arunce ceva de pe el. Se întoarse iar cu spatele la ea și oftă prelung. Își puse mâinile în șold și își lăsă capul în jos, scuturându-l în semn de negație.
-Nu renunț la nimic pentru că nu e nimic la care să renunț ce nu pricepi? Nu lupt pentru nimic, nu vreau nimic și mai presus nu vorbim despre nimic. Gata
Se îndreptă spre pardesiu aruncat pe jos, observă că nu mai era, se apucă să să se plimbe prin cameră căutându-l.

Erin merse spre usa, trantind-o cu putere si postandu-se in ea. Se lipise atat de tare de usa ca simtea sa o doare tot corpul.
-Am reactionat ca o proasta. Ai dreptate, nu ai pentru ce sa lupti, nu exista nimic... Asa e...
Isi musca buza inferioara nestiind ce sa mai spună. Stia ca daca el o sa plece nu va mai avea ocazia sa ii vorbeasca niciodată. Se cutremura la gândul asta. Isi înfipse dintii in buza, atat de rau si adanc, incat simti gustul propriului ei sânge inundandu-i gura.  Era speriate ca pierde si acest minim de legatura pe care il are cu el. Isi jura ei in acel moment ca daca pleaca o sa isi puna capăt zilelor, asa ca trebuia sa il faca sa stea, dar cum?
-Uite ce e, spuse ea trecandu-si limba peste rana care inca sângera usor,  nici nu stiu ce sa mai spun. Te rog doar sa te calmezi si sa te asezi...
Ii era frica sa se miste din fata usii.

Își trecu  limba peste buze. Încordarea aduse dupa ea o transpirație rece, soioasă și bufeuri, multe bufeuri. Găsi în cele din urmă pardesiul și îl luă pe mână 
-Gata, Erin dă-te! rămase drept în fața ei, așteătând. Simțea că un fir scurt de ață ținea toată răbdarea și impulsivitatea pe care le cunoștea atât de bine și le regăsea în el însuși. Când văzu că nu se dă la o parte o apucă de umeri, încet-abea controlându-se și încercând să o miște. Realiză că nu putea ieși decât dacă o rănea. Se întoarse cu spatele la ea și aruncă pardesiul pe jos, răbufnind de-a dreptul, lovi halatul ei alb cu piciorul, aruncându-l până în peretele geamului.
-Ce dracu mai vrei? răbufni nervos și prinse de umeri strângând-o destul de tare.

Primul instinct fu acela de a tipa si a inchide strans ochii. Fusese un tipat scurt, de spaima. Isi incordase intreg corpul atat de brusc, atat de tare, incat acum o durea. Credea, defapt era ferm convinsa ca avea sa o lovească. Isi stranse buzele cu putere. Micuta rana o ustura putin, capul simtea ca ii este prins intr-o menghina. Ce voia? Prea multe lucruri pe care el nu dorea sa i le ofere. Intelegere, sprijin, iubire...
-Clayron... Te rog...
I se citea frica in glas. Abia reușea sa vorbeasca. Trase rapid aer in piept. Aproape ca se îneca.
-Nu vreau sa pleci. Nu ma dau din usa asta decat daca ma omori!
Si-ar fi dorit sa tipe, dar nu iesise decat o soapta. Doamne si ce frica ii era ca o va omorî, pur si simplu, doar pentru a pleca. Nu îndrăznea nici macar sa deschida ochii si sa-l priveasca. O dureau umerii, acolo unde el o strângea, dar nu avea de gând sa i-o spună.

Îi dădu drumul și se retrase în spate, mergând lent. Era furios, pe el în princiăal că nu se mai putea controla. O lăsă singură și fugi la bucătărie unde își aprinse restul de țigară uitată în scrumieră. Își presă tâmplele cu mâinile. Trase adânc fumul în piept, usturimea provocată de cantitatea enormă de fum îl mai calmă. Se așeză pe scaun și reținu fumul în piept până ce simții ca avea să tușească. Expiră grav și se rezemă în tăcere de perete. Se simțea epuizat. supărat, gata să cedeze defintv.

Trase de cateva ori aer in piept si cand simti ca s-a calmat, cat de cat, pasi nesigura pe ea spre bucătărie. Ramase in usa privindu-l. Nu reusea sa spună nimic. Continua sa isi roada buzele, încercând sa evita rana deja facuta. Inima ii bătea nebunește. Se intinse dupa pachetul de tigari si isi aprinse una. Mainile ii tremurau incontrolabil, la fel ca restul corpului de altfel. Se sprijini de tocul usii pentru a nu pica. Simtea ca o lasa forta din picioare.
-Nu voi rezolva nimic daca-mi exprim sincera părere de rau, nu e asa?
Sufla fumul tigarii in aer. Il privi pe sub gene.
-Totusi, imi pare rau. Sunt doar foarte derutata, nesigura de ceea ce simt si pur si simplu... Nu stiu sa iti explic ce am, iar pe tine sigur nu te interesează. Nu voiam decat sa fac d... -se opri, oftând usor- sa facem sex. M-ai refuzat, m-am întristat, m-am infuriat. Apoi mi-ai cerut sa te uit... Nu pot si nici nu imi doresc asta, bine?
Facu liniste pentru un timp apoi relua.
-Chiar vrei sa nu... Sa nu ne mai vorbim niciodată?