A walk on the Dark side.

Se uita suparat la el, se intoarse cu fata spre el si incepu sa mearga in marsarier fara nici o problema, perspicacitatea lui intensificata de consumarea fortei unui demon care isi materializase puterea fara gazda il ajuta sa simta tot in jur. Ridica o spranceana si facu o grimasa dezgustata, aroganti ca el avea pe lista de parteneri morti destui, cam 10 sau 15, nu mai tinuse cont de la un punct cand depresia deveni prea mare de stavilit. Tinand-o pe micuta adormita cu doar o mana scoase din buzunar o agenda minuscula si i-o arunca direct spre stern sperand sa o prinda, daca nu o prindea putea rade de el ca e lent cu toate ca nu-l incanta asta.
- Unu la mana este o ea, doi nu mi-a spus decat ce cretinisme ai gandit la adresa mea, e tot ce face....ma rog, ce are chef sa faca, e destul de libera si pasnica, nu face rau deloc, cel putin considerand ca sunt eu gazda ei, a doua chestie, e involuntara reactia, nu are control asupra asimilari gandurilor negative si transmiterea lor catre mine, sunt obisnuit sa ma judece lumea ampulea si ea poate supravietui cu obisnuinta asta a mea foarte bine, deci e o relatie simbiotica profitabila, eu o gazduiesc si-o ofer hrana cat are nevoie ca sa traiasca iar ea ei bine mai imi zice si alte lucruri...nu e telepatica, nu dezgroapa mortii din mintile oamenilor.
Stinse tigara pe jos si o matura intr-un cos aleatoriu de langa perete, isi mai aprinse una si statu sa o priveasca pe mititica lui salvatoare, era o sansa foarte mica de reusita pentru el dar datorita ei reusise, zambi foarte cald si fericit ca un adolescent aproape.
- Macar numele mi-l poti zice, ai acolo consemnarile mele despre acest loc, asa ca fa bine si zi-mi macar cum te cheama, macar atat poti face nu crezi? Adica m-am prins ca nu esti o intamplare accidentala pe aici, macar atat poti recunoaste si tu si sa dai niste detalii, chiar daca nu-ti pare inca, suntem de aceeasi parte a baricadei, doar ca din cauza a ceea ce urmaresc abordez problemele altfel, nu pot distruge demoni sub nici o forma, e un risc pe care mi-l asum sa folosesc tehnica parazitara pe care o folosesc insa e mai bine asa decat sa il fac pe EL imbatabil pentru pana si taticul tuturor dracilor.
Se opri in fata scarilor de la intrare si sari usor peste cele cateva trepte si dadu un picior in usa de la intrare, asa-si facea el cale libera, plus de asta tipul il enervase mai mult decat era admisibil, ii salvase si lui viata si acum tipul isi Alua aere de "nu-mi place sa se joace cineva cu mintile mele", bine nu-ti convine artis il las pe gricore-part-vantulica sa te viziteze, o sa-ti aeriseasca mintea pana nu vei mai avea una. Pasi foarte apasat dupa ce lovi usile de pereti si se indrepta spre scarile de piatra.
- Inchide si tu usile alea, macar atat poti face pe langa a te lamenta si nu vorbi pe holuri, nimic. Voi restu croitiva drum spre unde ar trebui sa fiti sau alegeti sa faceti 50 de flotari cu bataie? A doua nu suna funny nu?

- Lee. Lee Wolfheart. Lee ranjise din nou vazand ca tipul e iritat, dar incepu' sa rada un pic deoarece aparent tipul era mai de treaba decat credea.
- Tu?, facuse o pauza, Cred ca sa iti tot zic "detectivu' din vatican" va deveni enervant pentru amandoi.
Mai facuse o pauza scurta.

- Desigur ca nu sunt aici intamplator. Nici nu mi s-a sugerat sa vin aici. Aici am simtit sa vin. Poate ca asta e motivul pentru care sunt aici. De cand am scapat din captivitatea demonilor si familia mi-a fost ucisa, deoarece ei credeau ca sunt niste rebeli, am cautat un mod de a-l gasi pe cel care mi-a omorat parintii. Inca nu stiu cine e, asa ca ma iau dupa orice urma.
Intre timp prinsese agenda aruncata de detectiv si inchisese usa in spatele lui, aprinzand inca o tigara. Se uitase prin ea curios. Se uitase cu foarte multa atentie prin jur, inca fiind intrigat sa rada de cele spuse la final de detectiv. "50 de flotari cu bataie", haha, "asta-i noua!".
 - Gandurile nu au fost cretinisme. Daca voiam sa viu agresiv, puteam s-o fac de la bun inceput. Nimic nu m-ar fi oprit sa te atac pe tine sau pe lacheul pe care-l vanai tu. Nu am facut-o deoarece am stiut ca esti un potential aliat, dar a trebuit intai sa fiu atent la fiecare detaliu, sa stiu daca sa merg inainte cu parerea asta sau nu. Nu a fost o decizie rea.
Isi mai aprinse o tigara si fuma din ea. Dupa cateva momente isi indreaptase privirea catre detectiv si-l privise tinta in ochi. Intinsese mana catre el in semn de multumire.
- Ma bucur ca ai fost acolo.

Se uita la el razand si ajunse in timpul discutiei la etajul sau inca era mare parte in lucru cu reparatii pe ici pe colo insa era destul de ok, putea fi traversat linistit acum ca era destula lumina pe holuri si cand trecea vreo dracie pe holuri, sigilii imperceptibile insa eficiente, sigilii de iluzie orice drac credea ca stinge luminile cu prezenta insa oamenii nu remarcau nimic doar un frig oarecum enervant...oricum cladire veche curent masa-n cur de frig si mergeau mai departe.
- Hmmmm, la fel ca mine, comica coincidenta, inca ceva, nu te-ar fi oprit decat un potential set de cutie in rotule clavicule si daca era necesar solduri, nu ma subestima, lacheul ala a facut-o si a ajuns supus mie, nu tia-s face la fel, pareai de treaba, in fine numele meu....da...urasc sa-l spun, include si numele de familie al tatalui meu, nemernicul genocidal...Ratsuky Ashcroft Siragana, si daca te pune vreo pula-educationala-nfipata-n-cur sa-mi zici domnule sa te apere ce ai mai sfant de nu-ti dau cu cruci in cap pana-l vezi pe Iisus in toate visele tale si de fiecare data cand inchizi ochii...am ajuns la minunata mea camera, esti binevenit sa vizitezi....intr-un fel stiam ca esti si tu pe urmele a ceva, nu ajungi sa stii de sigilii asa de unde niciunde.
Se opri in fata usii isi scoase cutitul din cravata si deschise usa la fel cum ai descuia o iala proaspat unsa, impinse usa si intra. Se uita la patul plin de piese electronice, le analiza cateva secunde.
- Gunoi inutilizabil -- prinse marginea paturi si o scutura cat colo rasturnand totul intr-un morman indescifrabil de placi de circuit fire si alte aberatii -- Asa micut-o stai acolo si odihneste-te, ai facut destule astazi, meriti sa te odihnesti. Cat despre tine Lee, avem de vorbit, camera din stanga e o cafetiera acolo, sifonierul rosu e rezerva de tigari, i-ati si tu un cartus, multumire pentru ajutorul dat astazi, si hai sa vedem ce stim fiecare si ce putem rezolva....nu ca as vedea vreo rezolvare, tinta mea nu are un nume ci mai multe, cel real fiind doar un vis frumos, doar tatal meu il stia, eu nu am de unde sa-l obtin si in acelas timp vreau sa aflu ce stii. Ai de gand sa stai stalp de telegraf sau misti si tu?
Cat vorbi lua o paturica pentru Francesca si o inveli lasand-o sa doarma chiar daca stia ca poate visele ce o vor bantui nu o vor ajuta prea mult, era mai bine decat sa se trezeasca sleita de puteri intr-o stare de soc.

Incepuse sa paseasca si el catre Ash, aprinzandu-si inca o tigara si razand iar la cele spuse de el. Incepea sa-l placa pe tip.
- Nu subestimez pe nimeni. Pur si simplu spun ca daca voiam s-o fac, as fi putut s-o fac, indiferent de consecinte. Dar ma bucur sincer c-am dat peste unul ca tine pe aici. Vorba ta, suntem de aceeasi parte. Oricum, cu ce ne confruntam nu e de gluma. Si sunt multi. In materie de nume, eu am unul singur: Alistar. Stiu cine e. De sub mainile lui am scapat. Dar nu el e vinovatul. Altul e. Dar putem afla cine e daca ajungem la Alistar.
Facuse o pauza sa traga un fum de tigara.
- Eu sunt.. de fapt, nu sunt chiar un om. Tatal meu a fost unul dintre demoni iar mama a fost un inger. Cel putin asa cred. Asa mi s-a spus. De aia demonii s-au razbunat. Credeau ca tatal meu i-a tradat, dar nu era asa. Nici tata nici mama nu voiau sa faca nimic. Cat despre sora mea.. nu stiu nimic despre ea.
Tacuse subit si mai trasese un fum din tigara. Privirea ii cazuse jos pe podea si incepu sa se gandeasca.

Se uita la el si primul lucru care-i venise in minte e ca mai avea putin sa planga Lee si nu va face asta nu pe podeau lui proaspat slefuita, baituita si lustruita, i-au trebuit 2 zile sa o faca sa arate a podea de camera nu de grajd. Se intinse spre un raft lua o tava adanca si o puse pe jos, nu folosea decat lucruri de argint, nu avea chef de altceva.
- In primul rand daca vrei sa plangi nu-ti dau voie sa-mi futi podeaua reconditionata cu larimi, strica baitul, in al doilea Alistar nu e relevant ca nume, pot sa-l invoc oricand vreau daca ai nevoie nu e greu, ce e greu de inteles este cum naiba de esti un nephlim viu peste 20 de ani....studiile Vaticanului arata ca muriti cam pe la....15 maxim.....poate Alistar o fi facut ceva sa te salveze, daca da bravo lui, inseamna ca pot avea incredere in el...macar atat...sora ta, ai si tu un nume, nu-mi spune persoane, spune-mi nume, am cativa informatori care ne-ar putea ajuta...sper.
Se opri din vorbit si ii dadu cu lateralul palmei peste cap oftand.
- O ultima chestie, daca te mai aud cu indiferent de consecinte te voi lesina cu mainle mele si te scot din confruntare, nu am chef sa mai lucrez cu oameni carora nu le pasa daca-i vor face pe ce pe care-i salveaza sa planga. Ai doar o varianta, salvezi si scapi cu bine, cel putin cat lucrezi cu mine aia e singura mea regula -- se uita la mana sa si apoi inapoi spre Lee -- daca ai nevoie sa clarific mai bine asta mai am destule lovituri de genu la indemana.
Se intinse pana la un raft si lua o carte destul de demolata de viata si rasfoi prin ea ca sa vada ce era notat pe acolo despre Alistar...nu gasi nimic in acel volum si-l arunca peste umar, lua un altul si nimic...nu gasea nimic. Scoase o foaie si un pix, i le puse lui Lee in fata.
- Scrie-mi numele lui poate-l pot chema acuma si vedem care e urmatorul pas.

Lee tresare usor de la palma si rade.
- Nu voi plange, stai linistit. Doar ca, atunci cand nu mai ai nimic de pierdut, nu te mai intereseaza decat razbunarea. De aia am venit aici singur. Sa nu se ataseze nimeni de mine. De aia am interactionat strict profesional pana acum. Pentru ca stiu ca va veni momentul in care voi avea confruntarea finala si, daca pentru a ma razbuna va trebui sa mor, o voi face fara sa ma gandesc de doua ori.
Luase o pauza sa traga din tigara.
- ... da' o trebuit sa apareti voi!, rade, Acum o sa am remuscari in caz ca ma gandesc sa ma arunc in groapa abisului dupa razbunare.
Se oprise sa scrumeze in tavita pusa la picioarele lui razand.
Luase pixul si scrisese Alistar pe hartie. E tot ce stia. Despre el. Mai avea pe cineva la care putea apela, dar inca nu voia sa arunce cartea in joc. Ii promisese ca apeleaza la el doar in momente foarte importante. Momentan nu este unul dintre ele. Degeaba consideram noi ca este, el nu credea asta.
- Alistar. Asta e tot ce stiu despre demon. Tortionarul iadului.
- ... cat despre nefilimi. Nu Alistar a facut asta. Eu sunt in viata din cauza cuiva care se joaca cu moartea. Nu voi mentiona cine e acum. Iti garantez doar ca persoana respectiva este aliat.

Se ridica lua hartia si putin indignat lua tavita si-i pasa in brate o scrumiera tot asa de argint.....de unde avea asa de mult argint....nu prea punea valoare pe bani cu sumele ridicole pe care le avea la dispozitie de la aia din Vatican, deja incepea sa creada ca ramasese solo in misiuni si ca bugetul lui enorm era cauzat de asta. Citi numele si nu-i parea nimic familiar, clar era pasnic, daca nu ajunsese ceva despre el la urechile lui fie nu opera nicaieri, fie opera cat sa traiasca si nu mai mult.
- Crede-ma ca razbunarea nu te ajuta, gandeste-te ca oamenii care au murit si-au dat viata ca sa aduca acest monstu la lumina, si ca datorita lor aceasta bestie este in lumina reflectoarelor gata sa fie prinsa si oprita definitiv, ei au dus o lupta spre a-l scoate din ascunzatoare acum tu pot sa iei lupta lor si sa o inchei dar nu crede ca o faci ca sa-i razbuni, ci ca sa le onorezi sacrificiul, suntmulti monstri ascunsi si cei care mor ca sa-i scoata sunt adevarati eroi, nu noi care infrangem monstri, noi doar onoram amintirea celor ce au calcat pe taramul monstrului si l-au tras de coada afara cu toate fortele lor. Poate nu suna glorios ca razbunarea dar asta e realitatea, noi terminam ce ei au inceput.
Se duse la o carte mai veche una foarte uzata si cauta acolo printre foile care mai aveau putin sa cada in balarii gasi ce-i trebuia, pe Alistar, si cum sa-l cheme, nu era completa incantatia deci era riscant dar daca Lee avea incredere in el atunci va fi totul bine, il va recunoaste si nu va creea probleme, tot ce mai trebuia era ceva in care sa-l tina, ceva care sa-i faca fata dar sa nu-i faca rau, corpul sau deja era sub un stres de la ultima achizitie si nu consumase complet forta demonului pe care-l asimilase in consecinta nu era un candidat bun...il lovi inspiratia sa-l intrebe pe Lee cum comunica cu acest Alistar.
- Ok am gasit juma de incantatie si trei sferturi de cerc de invocatie restul e o varza deteriorata, dar ce am omis sa te intreb e cum comunici tu cu ei, eu doar ii invoc sau imi rog unul dintre cei trei companioni sa comunice cu un demon al carui nume il stiu deja. Cercul de invocare va esua inevitabil si incantatia trebuie sa o refac.......aaaa da....nu sunt sigur ca stii dar nu e un singur tortitionar al iadului, sunt mai multi....daca ai zis "Tortitionarul" cred ca te referi la cel mai puternic dintre ei deci e deja destul de greu de contactat -- facu o pauza lunga uitandu-se in continuare in carte, o tranti inchisa si se duse spre un alt raft avea doar cutii pe el si nici una nu parea atinsa nici de timp nici de uzura -- Aliatul tau celalalt, care te-a salvat......datorita caruia esti in viata, nu din cauza, as prefera sa-mi garantez singur printr-un nume...asta daca esti dispus sa ai incredere in mine. Am salvat trei demoni de la soarta destinata prin meseria mea, deci cred ca nu m-ar deranja sa mai trec cu vederea inca doi. Nu?
Lua cutia si trase o masa intre ei doi, o deschise scotand din ea inca ceva din argint, un pumnal aparent mai diferit, era un pumnal tip box, parea mai potrivit pentru Lee, el nu-si folosea pumni.
- E un pumnal de consacrare, orice om posedat de un demon odata lovit cu acest pumnal nu va suferi deloc rani fizice insa demonul va fi ranit in schimb...e destul de interesant ca artefact insa eu ai vazut bine ca nu-mi folosesc pumni, poate tu-l vei gasi trebuincios, n-am ce face cu artefacte inutilizabile asa ca de ce sa nu-l dau cuiva mai capabil?

Lee se uitase la pumnal si il luase, dand din cap, privindu-l pe Ash.
 - Multumesc. Cum comunic cu Alistar? El comunica cu mine. Alistar se afla in libertate printre oameni. Schimba victima posedata aproape in fiecare zi. Stie cum sa ma gaseasca si cand sa ma gaseasca si imi da semne din care inteleg unde sa ne intalnim. Nu il contactam.
Facuse o pauza lunga de gandire, timp in care isi stinse tigara.
- Tipul care m-a salvat... nu e un demon. Nu e vorba de increderea mea in tine, ci e vorba de increderea lui in tine.
Isi aprinse alta tigara si se uitase la pumnal, jucandu-se cu el.
- E vorba de unul din cei patru. Cei patru calareti ai apocalipsei. Mai exact Death. De aia nu mor eu, nu ma lasa el sa mor. E cam singurul mod in care ma ajuta. Nu se implica direct in conflict deoarece aparitia celor patru ar declansa apocalipsa. Sau cel putin asa zice el. Sigiliile nu sunt inca rupte.
Se uitase la Ash cu o oarecare admiratie pentru cele spuse si pentru curaj si ajutor, dar in sinea lui credea ca nici unul dintre ei nu stie cu adevarat in ce se baga. Lee nu stia in ce se baga cu Ash, iar Ash nu stia in ce se baga cu Lee. Era totusi de admirat ca doi oameni care habar nu au cu ce se confrunta celalalt sunt dispusi sa se alature, nestiind daca va isca ceva mai periculos sau vor castiga.

Ok deci calareti sunt reali, bine, asta era in afara estimarilor lui Ash, nu-i placea cum suna dar ei bine daca tot dai peste ceva atipic ca si tine, din punctul de vedere al unui calaret, are haz sa mentii chestia aia vie. Se duse la raft din nou lua un caiet si o pana de scris, vroia sa noteze ceva si-i trebuia un caiet nou, incepu sa faca niste mazgaleli bizare cateva simboluri ciudate apoi se duse la raft si lua o alta cutie cu un soi de puzzle pe ea, o aseza pe masa si dupa cateva clipe de tacere rezolva pussleul si deschise cutia scoase un pistol de argint cu lemn masiv.
- Ok deci esti un nemurici, bun, trecem peste...calareti sunt reali....trecem peste....Moartea te-a salvat....vreau sa stiu de ce...si Alistar, sa-mi zici cand il pot intalni si eu, poate-i pot face rost de o leguma sa stea si el mai linistit.....stiu destui criminali in serie numai buni de folosit ca sclavi fizici daca-l intereseaza, n-am ce face cu ei ca sa-i impiedic decat sa-i legumizez....oh...stai nu ai cum sti ca si sufletul uman poate fi exorcizat din corp....da numai eu am cercetat imbecilitatea asta si cum sa o previi...dap...deci Moartea ce motive a avut si de ce tot fuge Alistar, plus nu am de ce sa-mi fie frica de el, cred deja ca nu ma sufera de cate ori am supravietuit deja cred ca a renuntat sa incerce sa ma mai ia...ceva de genu, nu ma mai chinui cu asta scapa prea des, risipa de timp...nu ca si cum ar avea vreo limitare...si deja la starea in care e lumea eu as spune ca a inceput deja apocalipsa, foamete si molimi in africa, razboi in siria si altele,  si moarte, doar uita-te pe geam si mai vezi cum crapa inca unu. Legat de sigilii stiu ca nu-s inca rupte, va mai dura asta mai mult decat voi apuca eu dar poate sunt unii care vor apuca momentul...acum sper ca niciunu dintre cei doi nu se va supara dar nu am motive sa ma tem de niciunul, nu vad de ce mi-ar fi frica de fiintele care mi-au ajutat prietenul, daca sunt de partea ta si te-au ajutat e destul pentru mine cat sa pot avea incredere, asta nu inseaman ca nu voi fi precaut insa sa nu ma inteleaga gresit, e defect profesional.

Se uita la el mirat in timp ce continua sa-si fumeze tigara, privind pentru inceput cutia cu puzzle intr-un mod ciudat. Terminase si tigara asta si puse pachetul in buzunar, sprijinindu-se pe spatele scaunului.
- Nu fuge. Alistar vrea sa intoarca iadul pe dos in favoarea lui. El spune ca cei mai sus pusi ca el sunt niste "fatalai" si nu au ce cauta acolo. Vrea sa-i distruga. Demonul care mi-a ucis familia e unul dintre ei. Deci e benefic si pentru mine si pentru el. Pentru care e mai benefic? Nu stiu.
Luase o pauza, avand un flashback inocent din momentul intalnirii cu Death.
- Cat despre calaret.. nu am nici o idee. Probabil ca a fost intrigat de ce s-a intamplat. Probabil ca ii s-a parut interesant ca un nefilim are un asemenea scop si a vrut sa se distreze un pic. Probabil ca incearca sa evite ruperea sigiliilor. Motivele sunt cunoscute doar de el.
O sa ii intalnesti pe amandoi, sper, la momentul potrivit. Cu prima ocazie care o am le voi spune de tine si de demonul pe care tu-l urmaresti. Presupun ca, daca spui tu ca e un rang inalt, Alistar este interesat in doborarea lui.
Dupa ce terminase, se uitase catre geam, fiind rapit de frumoasa vedere catre stejar.
"Hmm..."

Se intreba de ce durau lucruri de genu asa de mult si se pierdea asa de mult timp aiurea, avea nevoie sa puand aor trei intrebari simple care numai lui ii erau stiute si nu le impartasise cu nimeni pana atunci, apoi ii valasa pe toti in pace si din mica lui avere se va stabili undeva retras, ca acel internat....ei bine trebuia sa o faca pe dos, sa se stabileasca apoi sa rezolve zituatia...era anapoda deja. Ii urmari privirea catre stejar.
- Fiinta din stejar e acolo de cand a fost plantat stejarul, e cea mai puternica fiinta din zona dupa EL, ala a ucis si sacrificat asa de mult incat e indominabil, Alistar s-ar putea sa aiba probleme, nu-l subestimez dar ar fi bine nici Alistar sa nu-l subestimeze pe EL, e capabil sa domine intre 10 si 50 de fiinte deodata, asa ca as zice ca e periculos. Tu pe dealta parte te-ai putea bate cu el pana te plictisesti si tot ramai aci intreg, ceea ce nu pot spune despre mine sau Francesca, acum hai sa vedem ce putem face acum, nu ma pot baza pe Alistar ca-l va bate pe EL, e datoria mea fata de familia mea, ce-i pot cere Tortitionerului e sa-i transmita un mesaj tatalui meu...distractie placuta, salvarea ta e intr-o balta de sange cu care te vei ineca pentru restul eternitatii, sangele celor pe care i-ai ucis. Noi doi am putea incerca un sigil, am idee de unul care ar putea sa suprime orice activitate in jur de 10 zile dar e greu de facut, ma descurc si singur pentru moment dar peste zece zile nu voi mai avea toata puterea demonului asta.
Se ridica in picioare merse spre geam si-l deschise larg si fluiera, astepta sa vina Ark, nu se baza pe asta insa spera sa il fi auzit. Se aseza pe fotoliul de langa geam si astepta, un corb, mai mare decat corbii clasici intra pe geam si se aseza pe umarul lui Ash,
- El e Arkagon, l-am gasit aici la un momentdat dupa ce am ajuns, e chiar foarte prietenos daca incerci sa-l intelegi.

"Sa port o lupta la nesfarsit pe care probabil ca nu o pot castiga? Suna intrigant."
- Frumos corb. Cu prima ocazie in care voi vorbi cu Alistar ii voi spune despre tine si despre mica noastra misiune. Ii voi spune si de mesaj. Daca crezi ca puterea de juma' om/juma' inger te ajuta in sigilarea lucrurilor pe aici, sunt dispus sa te ajut.
In timp ce vorbise, isi atintise privirea spre stejar si se hotari sa-si mai aprinda o tigara. Era parca fascinat de acel stejar.
"... foamea asta." gandi Lee dupa ce-si simtise stomacul. Se oprise pentru un moment din a privi stejarul si-si indreptare sprivirea catre Ash.
- O mancare buna de unde poate face rost omu p-aci? Toata discutia si agitatia asta cu demonii mi-a facut foame., spuse Lee dupa care incepu sa rada.

Se uita la tip, il crezu pe cuvant, nu parea genul dispus sa minta de amuzament si daca era...ce rost avea sa-l raneasca, adica era deja un nemurici ce-i facea dadea maxim o durere de cap grava? Se intreba ce avea de mancare, nu avea destul de mult pentru un festin dar se duse si pregati o friptura cu cartofi prajiti in cateva minute folosindu-se de flacarile sale, era usor sa faca asta, incepu sa manance dupa ce isi prajise si painea in aer, din cauza lui isi reaminti ca ii era foame si trebuia sa manance.
- Fugrarul, unul dintre demoni...non-prietenosi, putea face bile de foc, se foloseste de furie puterea asta si am rezerve destule incat sa o pot folosi foarte des si pot controla cum afecteaza materia, si avantajos e ca poate tine mai multe forme ce flacara, adica una care aprinde tigari nu va afecta nimic altceva decat tigari, la fel cum pot tine o cafea fierbinte intr-o cana fara sa incalzesc cana poti baga si scoate cana fara sa te arda flacara.
Termina de mancat si stranse toate flacarile folosite si le stinse simultan mai putin cea cu cafeaua pentru Francesca, merse spre camera in care era ea cu cana plutind dupa el.

Picăturile de apă ce cădeau de pe tavanul arcuit de piatră plin de mucegai, nu mai conteneau în a se opri. Pic-pic-pic până baltuța ajunse o baltă în adevăratul sens al cuvântului. Între picioarele ei și gratii podeaua dispăru sub o apă mâloasă, mizeră, întunecoasă. Își mijii ochii încercând să vadă ceva. Lumina albastră a lunii- aproape singura sursă de lumină, cu excepția câtorva torțe pe un hol mai îndepărtat pe care se plimbau gărzi- nu îi făcea treaba mai ușoară. Încercă să se ridice însă simții ceva greu trâgând-o brutal înapoi, îngenuchind-o practic. Căzu din încercarea ei de a se ridica. Auzii zăngănitul clar al lanțului. Abea atunci realiză ca e intr-o inchisoare.
-Cine sunt? se întrebă amuzată. Se târâ până la băltoacă și se privii pe sie însăși. Se sperie. Credea ca iar are un vis în care e un personaj istoric sau mitologic. Tresării și se aproape aruncă în spate.
Trebuie să știu. Altfel nu mă voi trezi prea curând.
Se apropie iar de baltă și se privii curioasă. O picătură  de apă provocă unde. Se privii distorsionată în apă. Undele erau din ce in ce mai mari, mai groase, de parcă erau în mare. O mare ce începu să se reverse peste ea. înghițind orice formă de imagine, sau sunet sau senzație din jurul ei.
Beznă. Piață.
Era iar in piața pe care o văzuse atunci, din brațele lui Ash doar că acum era vie. Ba chiar erau și copii alergând cu colțuri de pâine caldă în mâini. Se întoarse pe călcâie. Avea senzația că totul se învârte, ori ea ori piața în sine. Inevidabil simții nevoia să vomite. Se așeză intr-un genunchi și-si strânse ochii, acoperindu-și capul cu palmele.
-UITĂ-TE! auzii poruncitor și se simții atinsă pe umeri. Doamna roșie, așa cum o numea ea si Erszbeth, erau lângă ea. Se sprijinii cu brațele de genunchi și se sfortă să se ridice. Iar era la înmormântare. Revăzu chipuri cunoscute, o revăzu pe doamna care se uita la ea și plângea de sub umbreluță, copila care se prinse de gleznele ei, cerșetoare desfigurată care aproape se lipii de fața ei.
-Dar cine..?
-taci

Erszbeth si Doamna roșie se prinseră de mâini și începură să se învârtă în jurul ei. Fustele lor imense, de sec XIX si, repectiv, sec XVIII deveniră tot mai mari, acaparând-o cu totul. Simțea materialele aproape sufocând-o, trăgand-o in gol.
Negura. Chipurile lor palide și privirile lor supărate
-Tot nu înțelegi LI-ZZZZIII-EEE? urlă doamna în roșu batjocoritor. Pronunțându-i numele cu un mai degraba ț și un mai degrabă sunte ascuțit decât vocale și consoane.
-Da, Lizzie, nu pricepi? repetă și erszebeth calmă cuprinzând-o cu palmele de umeri. Își mișcă lent degetele reci, de hoit, pe gâtul ei, într-un act semi-erotic.
-Ar trebui să vi cu noi, Lizzie dacă tot nu înțelegi, mâinile Erszebethei se încolaciră pe gâtul ei și până să apuce să își ridice mâinile pentru a i le îndepărtă doamna roșie o prinse de încheieturi și-o țintui locului. Erau grele și puternice. Vorbeau repede, pline de ură, violente. Nu mai întelegea ce aude. Brusc se simții ușoară
-Gâhm...nu..
  Deschise ochii, lumina din cameră izbind-o tare în ochii ei iritați. Sării în capul picioarelor și-și puse instinctiv mâna pe gât speriată. Privii în jur și se întrebă de ce e în camera lui Ash și de ce era și doctorul acolo. Era amețită, abea de înțelegea ca cei doi vorbesc aceeași limbă cu ea. Percepea doar sunete.
-Doamne ce vise teribile am avut. Ce caut aici?

Mancase si el ce facuse Ash. Ii prinse bine. Se uitase catre el cu recunostinta si ii multumise.
- Multumesc pentru efort, Ash! Mi-a prins chiar bine. Aveam nevoie de o mica re-energizare nutritionala!
Lee ramase un pic cu Arkagon. Se uita cu admiratie la el si-l mangaie cateva momente cu degetele sub cioc, dupa care se pregatea sa plece in misiunea de a cauta un loc de unde sa cumpere mancare pe viitor. Nu se putea astepta mereu ca Ash sa faca acest gest. Lee nu era genul, oricum. Se apropiase usor de Ash si Francesca, zambitor.
- No, ui cine s-a trezit. Cum se mai simte mica noastra studenta?
Isi luase haina pe el.
- Aici am decis sa ne refugiem dupa mica aventura de afara. Am stat la discutii aici cu tovarasul Ash pana te-ai trezit tu.
Rase usor si o mangaie intr-un mod parintesc pe cap.
- Cum te mai simti? Esti bine? 
"Desi ma indoiesc ca medicatia unui om ar functiona in momentul asta. Momentan e tot ce pot sa fac. Nu sunt ceva vrajitor sa bat din palme si sa vindec. Dar voi incerca tot ce pot."
Dupa cateva momente, Lee isi atintise iar privirea catre stejar. Locul ce inainte il agita, acum parca il linistea. Probabil ca din cauza mici aventuri cu demoni s-a regasit. Poate ca in sfarsit stie care este scopul lui de nefilim. Poate ca Lee realizase ca, daca Death l-a salvat, el nu e doar un oarecare nefilim care isi asteapta moartea. Realizase ca, intr-un fel, el poate opri apocalipsa si isi "va pune amprenta" asupra demonilor din iad.
"Hmm..."
Dar daca gresea?

Ash se uita o clipa in gol apoi inapoi la fata, cat Lee il mangaie pe Ark Ash asculta ce gangurea in somn Francesca, stia ca nu va fi bine sa o trezeasca fortat, parea ca si cand dadu sa o tina de mana aproape o trezise, asteptase sa se trezeasca de la sine. Cand se trezi, coincidenta facu sa apara si Lee in camera, om grabit cu zeci de intrebari de pus dar putine de raspuns. Misca cana de cafea in fata ei si se intoarse catre Lee.
- Daca pui intrebari unei persoane care s-a trezit dintr-un cosmar fik si tu mai rabdator ca sa-ti raspunda, nu va povesti deci nu incerca sa o obosesti degeaba incercand sa afli, acum asteapta putin sa-ti primesti raspunsurile si sa-ti fie de bine, mai treci pe aci cand iti e foame, macar asa mai mananc si eu cand ar trebui, nu te risca la cantina -- incheie pe un ton putin nervos dar inca destul de cumpatat si se intoarse catre ea cu o voce afectuoasa -- hai bea-ti cafeaua si zi-ne daca esti in regula.

Luă  cana de cafea cu ambele mâini, susținând-o si de toartă și de buza cănii. Suflă ușor în ea înainte să ia o guriță mică, cât să-și  umezească buzele și gâtul peste care simîii că tocmai trecuse o furtună de sahara. Puse cana lângă ea, pe pat și-și mijii ochii după țigări în timp ce-și masa tâmplele cu mâna stângă.
-Um, cred că am băut puțin cam mult și mi s-a făcut rău. Am visat chestii ciudate, copaci, demoni pe voi doi, fantome, piețe, închisori. Tot ce poate mintea mea bolnavă să extragă din beletristica de doi de pe piață. Îmi cer scuze că v-am îngrijorat. Ăăă. mi-a văzut cineva țigările? Am nevoie de una. Presimt că mă bubuie o migrenă de mahmureală. Gemu surd, de durere și-și strânse ochii. Ura nenorocita de lumină ce inavda agresiv camera.

Lee daduse din cap inspre Ash in semn ca intelesese ce a spus. O ascultase atent pe Francesca. Nu stia daca face chiar ok sa ii dea o tigara chiar acum. De abia se trezise.
- Visele tale sunt, cel putin ciudate, daca nu chiar mai mult. Incearca sa te mai odihnesti un pic. Nu neaparat somn, ci sa stai in pat, sa te relaxezi si sa iti revii. Nu stiu inca ce ar trebuii sa reprezinte sau ce reprezinta visele tale. Ash cred ca le va intelege cel mai bine.
Fu distras de zgomotul facut de Arkagon, dupa care se intoarse inapoi catre Francesca.
- Poti ca maine sa lipsesti de la curs. Stai acasa si odihneste-te. Iti voi trimite printr-un coleg sau voi aduce personal notele de curs daca e nevoie.
Intr-un moment de prostie, nerealizand ca poate-i face pofta Francescai, Lee isi aprinsese o tigara si se indreptase incet catre geam, unde se afla Arkagon, in spatele caruia salasluia stejarul.
- E amuzant cum, acum cateva ore, acel stejar ma agita, iar acum ma linisteste. Probabil e din cauza celor intamplate. Mi-am amintit de ce sunt un nefilim.
Se uitase catre Ash, dadu din cap din nou in semn de recunostinta pentru tot in momentul in care aduse in vorba cele intamplate, trase fum din tigara si se bagase iar in seama cu Arkagon.
"Sper ca macar Arkagon sa nu creada ca sunt enervant.", rase incet, ca un nebun, de unul singur.

Ash fluiera iar in clipa urmatoare veni Ark si se puse pe umarul lui Lee ciupindu-l usor de scalp, Ash spera sa priceapa de ce-l rugase pe Ark sa faca asta insa nu avea mari sperante. Se uita si el spre stejar si dadu repede fuga in camera de alaturi si veni inapoi cu un cartus si o scrumira, ii dadu bricheta lui preferata, un model de zippo auriu in care cioplise cateva modele complexe evitand sa scrie peste inscriptia de pe baza.
- Domnul doctor are dreptate dar vreau sa mai discut cu el cate ceva asa ca poti sta sa-ti fumezi tigara linistita. 
Il prinse de mana pe Lee si-l trase in camera de alaturi ii dadu o castana sanatoasa dar destul de usor incat sa nu tipe sau faca zgomote de durere.
- Ei nu ii e clara toata afacerea asta, chiar daca stie mantre nu fa prezumtii imbecile, si nu spune chestii neatente cum ar fi ce esti, nu in preajma ei, e destul de sensibila si nu are nevoie de alte lucruri care sa-i tulbure gandurile...acum fi mai atent la ce zici, nu-mi place sa fac chestii de genu, creeaza impresii gresite dar neglijente de genu nu vor fi tolerate, eu stiu ca ea pune chestiile de genu in seama unor vise, asa mi-a facut si prima oara cand EL a posedat criminalul care colcaie prin casa asta si a fost ranita, daca vrei sa vorbesti chestii de genu vorbeste cu mine dar numai cu mine, iti zic cine mai e de incredere pe aici, cand voi gasi pe cineva de incredere.
Merse inapoi in camera si se aseza langa Francesca pe pat si o mangaie pe obraz.
- Vroiam sa fiu sigur ca esti in regula si daca este vreun pericol pentru tine, e totul ok.

Aprinse cu o mână tremurândă țigara. Gura i se făcuse pungă cât aștepta nenorocitele alea de țigări și deveni automat irascibilă. Își trase fața din palma lui și mai luă o gură de cafea. Trase primul fum de țigară și expresia ei facială se calmă brusc. Deschise puțin gura, lăsând puțin fum să iasă intr-un cerc coagulat în interiorul gurii ei, ca apoi să-l tragă pe tot înapoi in gură și nas, nu după mult timp expiră tot fumul, tare, eliberând toată presiunea din gât și plămâni. Strânse țigara între degete, începând să se joace cu filtrul, strângându-l până deveni aproape p bază de pirmidă-triunghiulară-ceva.
Oftă prelung, tuși scurt să-și dreagă vocea și mai luă o gură din cana de cafea caldă.
-Nu mi s-ar fi făcut rău dacă nu existai tu. Nu înțelegi? Ești cel mai mare și singurul rău din viața mea. pufni scârbitâ din buze și-și întoarse privirea spre geam. Imaginea obsesivă a mitului reveni iar, puternică, tangibilă în fața ei. Își puse doua degete pe sinusuri și le masă apăsat, frenetic

Lee intelesese.  Mai ales acum ca auzise si discutia aprinsa dintre cei doi. Nu voia sa te deranjeze, asa ca se asezase in cealalta camera si isi aprinsese inca o tigara.
"Bine ca nu m-am scapat sa mentionez de calaret si Alistar. Nu inteleg care e problema intre cei doi, dar pot spune ca, de data asta, Ash chiar ne-a salvat curu' la amandoi. Well, cel putin ei. Nu stiu daca pentru mine acel lacheu reprezenta un pericol. Pot totusi sa spun ca amandurora."
Mai trase un fum de tigara si scoase ultima doza de bautura din ghiozdan. Deschisese doza si incepuse sa bea. Era amuzant cum alcoolul aproape ca nu avea nici un efect asupra lui din cauza naturii supranaturale. Lee se bucura de faptul ca putea sa bea alcool, desi stia ca poate inspira un viciu pentru alte persoane.
"Ar trebuii sa mai beau si eu niste apa din cand in cand. Ca sa-mi amintesc 'gustul' apei. Pff. Un suc. Da, asta voi face cand plec de aici. Astept sa se calmeze apele si plec. In plus, trebuie sa vad si de cursul pe maine. Off, cacat de profesie de lector."
Lee continuase sa fumeze si sa bea pana terminase berea, asteptand sa se linisteasca spiritele.

Artis auzi ce gandi Lee si din cauza deranjului pe care il creea lui Ash sa primeasca laude nemeritate ii transmise asta. Ash o lasa pe Francesca sa se linisteasca si merse la Lee si din 2 pasi ii dadu o castana cat sa-i faca un cucui.
- Iti dai seama macar ca mantra ei a facut toata treaba mea de a ma confrunta cu demonul ala? Daca eram doar noi doi acolo din intamplare sau daca lesina inainte de acea mantra, ei bine acum inca asteptai sa vin de la stejar si sa-mi revin, si mai mult ca sigur fiinta din stejar m-ar fi salvat ca eu nu aveam cum sa-l domin pe ala, era puternic, dincolo de cat puteam supune singur, dar trebuia sa incerc, daca esuam era liber iar dar mai slab macar si ar fi fugit sa-si linga ranile, sau te poseda pe tine, medium perfect pentru orice soi de fiinta si orice soi de putere. Acum sa fii mai atent sa multumesti cui trebuie, doamne, esti nephelim si stii la fel de multe ca boii de la etajul 2 din vatican, fara suparare, iti voi da cateva carti, cursurile de maine vor fi anulate, vom avea probleme cu instalatiile electrice si deoarece nu sunt destul de bine iluminate clasele se suspenda cursurile pe toata durata zile, treci pe aci sa-ti mai pun la dispozitie niste materiale de citit, multumeste-i lu Moarte, eu ii ziceam in gluma Mortimer, ca inca traiesti.
Se aseza pe un fotoliu si isi aprinse o tigara.

Lee isi dusese mana la cap si isi vindecase cucuiul.
"Un demon sa posede un nefilim? Ciudat. A mai incercat unul pana acum si i-am rupt gatul. Probabil ca asta era mai puternic."
- Imi pare rau ca nu am avut si eu acces la toate nivelele vaticanului si ca toata viata mea a trebuit sa folosesc identitati false si sa ma ascund de demoni pana sa aflu ca sunt nefilim. Nu am avut ajutor din partea nimanui si nici acces la atatea informatii. Auzisem de mantre si de toate cele, dar nu stiam cat de puternice sunt. 
Trase un fum din tigara.
- A mai incercat, in escapada mea din iad, sa ma mai posede un demon si nu a iesit prea bine. Pentru el. Nu stiu cat de mult succes ar fi avut asta. Si eu, teoretic, sunt un fel de demon si un fel de inger. Nu am auzit de demoni care sa posede nefilimi pana acum. Ce-i drept, nu am auzit de multe. E bine ca maine sunt suspendate cursurile. Putem afla mai multe despre micul nostru demon si poate asa am ocazia sa ti-o prezint pe Perdition. Sunt sigur ca-ti va place de ea.
"De maine intra si fetita mea Perdition in actiune. Ca pe vremuri!"

Ash era putin deranjat de insta heal dar aia e nephelimi nu respectau multe legi ale realitatii, se simtea prost pentru cum reactionase dar nu regreta, de dragul francescai risca multe, oricum risca multe deja. Isi scoase o tigara si o aprinse cu sila, era furios si era cat paci sa faca o bila mai mare decat intentiona, cu mult noroc reusi sa o stinga la timp inainte sa-si aprinda si pachetul din buzunar.
- Asta nu era un jeg amarat pe steroizi din iad, asta era un demon iesit din iad care-sik materializa puterea fara o gazda, demonii au doua moduri de hranire, din gazda si din zona, aia de gazda sunt relativ usor de combatut insa cei de zona sunt o poveste imposibil de explicat, faca nu-i prinzi repede si le blochezi posibilitatile de hranire devii papica, in realitate mintea e ceea ce ataca un demon initial, incearca sa domine mintea si apoi poseda corpul. Tu oricate capacitati non-umane ai avea la dispozitie ai o minte foarte umana. Acum ia cartile astea si citeste-le...ordinea tine de tine, si de ce ti se pare mai interesant, citeste-le pe toate, ar trebui sa le poti memora si mai usor, capacitatea de memorare este inca o abilitate non-umana...legat de perdition, doar povesteste-mi, nu sunt convins ca vreau sa o intalnesc, cel putin nu curand, inca am dubii in a intalni entitati noi, sau arme care au fost botezate, nu favorizez astfel de lucruri prea mult. Maine cursurile sunt suspendate gratie mie, pot sa belesc generatorul peste noapte si maine sa nu mearga iluminarea calumea, sunt 2 generatoare, unu de prize unu de becuri, ala de becuri oricum e mai prost, s-ar putea beli si singur daca ignor mentenanta de seara.
Isi termina tigara si o stinse cu ura in scrumiera, era prea plictisit de tigari asa ca incepuse sa-si deteste acest viciu enervant.

-  Nu-ti fa griji de abilitatile mele de vindecare. Nu le-am folosit pe Francesca dintr-un singur motiv: nu fac miracole. In cel mai fericit caz, fac ranile mari mai usor de suportat, dar cam atat. 
Lee rase usor si isi aratase semnul de pe spate. Era o cicatrice in forma unei Katane. Ea era Perdition. Era o katana cu lama transparenta, care se spunea ca taie prin armura. Arma putea fi amplificata cu costul puterii vitale a detinatorului. Putea deveni o arma cu lama facuta din sange care otravea ce lovea, dar consuma puterea vitala a celui ce o detine, si totodata, si energia. Erau si alte moduri in care Perdition putea fi folosita, nu doar cu acel ritual de sange sadomasochist.
- Perdition e una dintre relicvele nefilimilor. Initial ea era arma preferata a cunoscutilor nefilimi asasini, dar cum mare parte din ei au fost vanati, Death a "sigilat-o" in mine. Arma este, oarecum, o parte din mine, asa ca folosirea ei la potential maxim poate fi, aproximativ, fatala pentru mine. Evident, nu ma va putea omori, dar imi va seca puterile foarte mult, si nu voi putea lupta pentru o perioada indelungata de timp.
Lee fumase aproape toata tigara in timp ce explica despre relicva.
- Death mi-a spus ca asta este un fel de "sursa" a puterii mele. De aia am acele puteri de vindecare. Cum Death controleaza tot ce moare si ce traieste, mi-a dat un pic din puterile lui de control a vietii. Pot, cum am spus, vindeca rani usoare. De asemenea, pot forta unele inimi sa se opreasca din batut sau sa bata din nou. Pot ingheta sangele in anumite persoane si pot face un show destul de sangeros daca ma straduiesc un pic. La mine e perioada aia a lunii mereu. Rase un pic la gluma lui, sperand sa nu ii se para de prost gust lui Ash.
- Voi citi ce mi-ai dat si daca am intrebari ti le voi pune. Trebuie sa flu cum pot sa-mi descopar demon form-ul meu de nefilim. Toti nefilimii au asa ceva. Are legatura cu relicvele. Death mi-a spus asta. Ofteaza. Tipul ala vorbeste in ghicitori! Oricum, imi voi da eu seama de asta, mai repede sau mai tarziu.