Cine este conectat? | În total sunt 2 utilizatori conectați: 0 Înregistrați, 0 Invizibil și 2 Vizitatori Nici unul Recordul de utilizatori conectați a fost de 73, Mier Noi 27, 2024 2:48 am |
|
| Lemn cu iz de acuarea. | |
| | |
Autor | Mesaj |
---|
Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Joi Noi 12, 2015 4:21 pm | |
| Erin se lasa trasa in bratele lui. Tinea paharul cu grija pentru a nu-l varsa. -Da, am sa vreau sa mă spal... Sunt lipicioasa din cauza ta, ii spuse ea surâzând si frecandu -si nasul de umărul lui. Erin stinse tigara in scrumiera si bau restul vinului. Ii mângâie spatele cu vârfurile degetelor. Se uita la el si se încruntă usor. Nu o observase pana acum, dar intre degetele lui bijuteria parea ca arunca sageti de avertisment. "E căsătorit?" Se intreba privind verigheta cu ochii mari si curiosi, dar oarecum tristi. -Cine e norocoasa care iti este sotie? Il intreba încercând sa para indiferenta si zâmbitoare, de parca s-ar fi bucurat in legatura de o căsnicie fericita a cuiva. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Joi Noi 12, 2015 5:01 pm | |
| -Nimeni... Acoperii verigheta mancata de acizi in palma apoi o lasa pe piept "Nimeni in ultimii 40 de ani si probabil nimeni nu va mai fi." Simti fiori reci pe sira spinarii precedati de o durere agonizanta in piept. Se sufoca. Durerea aceea groaznica pe care o suporti cand nu poti plange, cand nu poti avea vreo reactie fizicala din cauza emotiilor mult prea adanci. Ramase cu fata lui impasibila focusand ceasul mediaboxului. Se dezlipii de fata. -Tu poti lua baia cu cada mie imi ajunge cabina de dus. Uita ca e gol sau ca ma rog, e gol in preajma cuiva. De-alungul aniilor a trecut prin razboaie, vanatoare de vrajitoare si toate porcariile posibile ale lumii. Uita ca spatele si abdomenul lui sunt jurnale vi de cicatrici mancate. Se intinse de spate lasandu-si toate oasele sa trosneasca. Baia mica, cu cabina era asa numita baie de serviciu, baia pe care o oferi fetei era un fel de baie matrimoniala din care intrai direct din camera. Ii scoase lantisorul si il lasa pe masa de tv a dormitorului. Inainte sa iasa din camera realiza ca ea a venit fara haine de schimb, ca nu venise pentru un futai o baie si un night over. Se intoarse din drum si scoase din sifonerul cu usi glisante un tricou de-al lui. La cei 1,60 si putin ai ei probabil i-ar fi venit drept rochie. I-l arunca pe pat. -Ah, la ce urat ploua nu cred ca vrei o pleomonie si daca vrei sa ramai nu cred ca vrei sa dormi in rochie...OK, merg la dus acum. Iesii din dormitor. | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 2:28 am | |
| Il privi iesind pentru a doua oara in acea zi din dormitor, lasand-o singura. Ar fi strigat la el sa rămână, sa nu o lase singura, sa vina cu ea si sa împartă baia. Dar nu o facu. Lua tricoul si îl privi zâmbind. Merse spre baie, intrând cu pasi mici in ea. Porni apa fierbinte si o lasa sa curga in cada. Se uita in oglinda. Avea pupilele dilatate atat de mult ca ochii ii păreau negri cu o banda cenusie subtire pe contur. Buzele ii erau umflate si înroșite, parul răvășit si ciufulit, iar pielea ii strălucea. Arata sexy. Arata ca o femeie care se bucurase de un sex fenomenal. Aseza tricoul cu grija peste un prosop pe care-l găsi impachetat si intra in apa. Tresari initial, aceasta fiind foarte fierbinte, apoi se cufunda treptat in lichidul incolor, relaxandu-se. Folosi unul din gelurile lui de dus, turnand o cantitate măsurata in palma pentru a face spuma. Mirosea exact ca pielea lui. Inchise ochii si isi stranse genunchii la piept, cuprinzandu-i cu bratele. Isi rezema bărbia de genunchi si ofta intr-o combinatie de implinire si gol imens in suflet. Nu stia ce sa facă acum. Sa rămână cu el era mult prea chinuitor, sa plece ar fi fost si mai groaznic. "Voi astepta sa se opreasca ploaia, apoi am sa plec." gandi in timp ce-si spala trupul, începând sa si-l frece cu mainile si unghiile atat de tare ca ii ramasera urme rosii, simțind brusc dorinta de a curata ultimele momente atat de superbe de pe trupul ei. Insista mai ales pe coapse, fiind cel mai usor loc de torturat cu acea spalare dura si usturătoare, facandu-si o zgarietura adanca cu unghia ei subtire. -Ah, sa-mi bag... Injura ea intre peretii baii, văzând firicelul de sânge care i se scurgea de pe interiorul coapsei, apa fierbinte intensificand cantitatea. Continua sa se spele apoi iesi din apa, începând sa se stearga pe corp, evitand zona care inca sângera usor. "Cine are nevoie de cutite cu unghiile astea?" Se gândi nervoasa. Isi trase peste umeri tricoul lui, care o acoperea pana sub fund, chiar mai mult cu o idee, acesta fiind acum singurul lucru ce o acoperea, apoi lua un servetel pe care si-l puse pe zgarietura, acesta imbibandu-se imediat de rosul sângelui. -Am avut răni mult mai adânci care au sangerat mai putin... Spuse cu voce tare iesid din baie, amintindu-si de-odata de Clayron. In toata nebunia acelor momente de erotism si pasiune nu reușise sa il studieze prea mult. Il atinsese si îl vazuse, dar excitarea nu o lăsase sa simta sau sa vada vre-o cicatrice. Le observa insa cand el plecase, gol si superb, pentru a se spala. Ofta gandindu-se incruntata de unde le putea avea, dar nu stia sigur daca avea sa il intrebe. Sau poate o va face, mai ales daca vor sta la inca un pahar de vin. Ea băuse deja doua, iar in combinatie cu emotiile momentului si baia atat de fierbinte ca ii transforma pielea din alba intr-un roz placut, o ametisera mai mult decat voia sa recunoască. Se indrepta spre pat. Il privi cutremurandu-se, aminindu-si tot, atingere cu atingere, sărut cu sărut. Tot. Ofta infiorata de placere, stand usor aplecata pentru a-si tine servetelul pe rana subtire dar aducătoare de belele. Clayron nu era acolo. "Poate ca inca nu a terminat sa se spele" gândi Erin facand cativa pasi prin camera. Se întoarse pe calcaie cu brutalitate, aproape pierzandu-si echilibrul, cand observa verigheta pe masuta langa tv. O lăsase acolo cand iesise. Se indrepta spre ea si o privi, neindraznind sa o atinga, dar impulsul curiozitatii si a unei gelozii morbide o facu sa intinda mainile spre ea, servetelul imbibat in sânge căzând pe podea, din crapatura de pe piciorul ei, pe care păruse ca a uitat-o deja, incepu iar sa se prelingă o dara rosie. Din cauza alcoolului si apei fierbinti cu care obisnuia mereu sa se spele, sângele ii curgea mult mai repede si intr-o cantitate mai mare. Studie verigheta, privind-o din toate partile, rasucind-o intre degete, admirând -o. Parea veche. Foarte veche. "Ori e vre-o mostenire de familie, ori a fost căsătorit cu cineva care a însemnat mult pentru el" spuse ea zâmbind trist, amintindu-si cum o tinuse in palma lui. Inima începuse sa ii bata nebuneste. Uita de el, de ea, de tot. Nu se putea gândi decat la gelozia care ii stapanise brusc sufletul pentru o anumita femeie ce posibil ii bantuia mintea, sufletul si inima lui Clayron. Trecu bijuteria dintr-o palma in alta, apoi si-o puse pe degetul inelar de la mana stanga, acolo unde, in mod normal, se pune o verigheta dupa căsătorie. Era mare de degetele ei subtiri, era clar facuta pentru degetul lui, deci sigur nu era verigheta unei femei. Ridica palma in aer si privi bijuteria pe degetul ei. Zambi ca o prostuta îndrăgostită, ceea ce probabil si era. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 6:22 am | |
| "Pic, pic pic. Inca o noapte, inca o muza moarta. Inca un lemn ars, inca un mod de a satisface un gol. Nimic pe lumea asta, niciun vagin, picior sau fir de par nu mai pot acoperi un hau. Mi-e foame, mi-e foame de monstrii tai, de ai mei. Mi-e foame de pielea aia a ta aspra si alba. Mi-e foame de fiecare cuvant nenorocit pe care l-ai scos vreodata printre buzele tale muscate de frustrare si invidie. Mi-e o foame nebuna de tine si tu nu pari ca vrei sa te mai intorci vreodata aici. Nu vrei sa mai calcam pe acelasi pamant, sa mai fi invidioasa pe lucrurile materiale ale unor cocote si sa te superi ca nu iti dau voie sa te machiezi." Clayron intredeschise ochii iritati de la apa cu clor a dusului, de la sarea din propiile lacrimi. Privii dalele de faianta alba ce pareau sa se apropie si sa se indeparteze de el. "Imi e foame, atat de foame...la fel cum ii e pielii mele de fiecare piscatura usturatoare. De fiecare atingere calda pe cicatrici. De fiecare durere. Mi-e dor de durerea ta" Se lovi cu fruntea, usor de peretele placat in gresie si trase aer si apa in piept. Pana nu termina cu toata hormonarea ce-i zgandarii creierul intrat cat sa nu gandeasca nu realiza cat il afectase pierderea verighetei. Toata ziua simtise un gol in stomac, in piept. Se simtea mai pustiit ca dimineata cand auzea totul traind si el era inca prins in camaruta lui cu demonii si fantomele. Oprii apa fierbinte, apa care ii deschise unele rani acolo unde inca avea pielea subtire. Se transformase intr-un rac sangerand. Aburi ieseaud in corpul lui ca dintr-o sauna bine incinsa. Se acoperii cu un prosop si se strecura inafara baii in liniste, incercand sa nu scoata nici un zgomot. Voia sa fie singur, putin, macar atat cat se auzea apa din cada ploscaind de misunarea fetei. Reaprinse focul aproape stins din semineu. Cateva memorii scurte incepura sa-i treaca rapid prin fata ochiilor. Un zambet, dispret, iubire castigata cu durere si sudoare. Se sprijinii de manerul canapelei si lua o gura din paharul de whiskey sec, dublu abea turnat. "Pot curata de pe corp orice sarut, atingere, urma si pot suporta orice cicatrice...pe tine de ce nu te pot sterge? Este cea mai adanca urma " Expira incordat deasupra paharului. Nu mai avea chef sa bea. Il ridica pana la nivelul ochiilor si privii focul prin lichidul transparent-auriu. Acelasi tango mizerabil. Ofta si lua o dusca sanatoasa din pahar aproape golindu-l. | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 7:10 am | |
| Erin isi miji ochii, privind cercetatoare bijuteria. Apropie palma de fata ei si o cerceta. "Ce Dumnezeule... Asta e cenusa?" se intreba ea in gand, realizand abia atunci ce era in sectiunea de pe mijlocul verighetei, acoperit cu sticla. "De ce?" se intreba usor impacientata. O scoase de pe deget scuturand-o, facand praful din interior sa se miste haotic. "De ce cenusa? O fi cenusa cuiva? Imposibil! Ce om normal ar purta corpul ars al altcuiva intr-o verigheta... O fi cenusa sotiei lui? Oare si-a omorat sotia si i-a dat foc?" Gandurile i-o luara razna. Ii veneau in cap mii si mii de intrebari. Inima ii batea nebuneste. "Si daca asa este? Doamne, poate e un criminal... M-am culcat cu un criminal! Ok, sa ne calmam si sa gandim logic: De ce si-ar fi omorat sotia si sa-i puna cenusa intr-o verigheta? Dar poate nici nu e cenusa acolo. Oh, ba asta este, e clar. O sa te omoare!" Mintea ii juca feste la propriu. Scutura din cap, intr-un tarziu, dupa ce privise inelul din palma ei cateva minute bune fara sa se miste, realizand ca ceea ce gandea era stupid. Era doar capul ei bolnav vinovat ca isi putea imagina atatea povesti fanteziste. Pentru ca ii dadea o stare ciudata, vru sa puna verigheta inapoi la locul ei, insa aceasta ii aluneca dintre degete. La contactul cu podeaua ricosa de cateva ori, scotand un zgomot sinistru pentru ea. Isi retinu un tipat al groazei cand vazu cum inelul se rostogoleste sub mobilier, ramanand acolo. -Doamne, ce ma fac? se intreba in soapta, realizand cat de mic era spatiul dintre dulap si podea. Avea bratele subtiri, dar nu stia cat de in spate se dusese verigheta. Se uita spre usa, inercand sa asculte daca el avea sa vina. Se puse in genunchi si se lasa in jos cu fata lipita de podea, cercetand. O vazu undeva in colt. Isi baga mana dupa ea, impingandu-se cu putere pentru a ajunge si a o recupera. Simtea cum marginea dulapului ii zgarie mana si scoase un mis scancet de durere si usturime. Pipaii cu palma podeaua, pana cand degetele ei atinsera verigheta, isi impinse mana mai mult spre ea, apucand-o cu cel mijlociu si tragand-o brusc afara. Isi zgarie atat antebratul cat si degetele in marginea mobilierului, lasand dungi lungi si albicioase pe pielea ei, care apoi se inrosira subit. Injura in soapta si ramase cu verigheta in palma, inca stand in genunchi, privindo. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 7:23 am | |
| Clinc. Clinchetul acela tipic al verighetelor lovind ceva. Se infiora si se ridica in picioare ca ars. Isi puse mana pe piept si realiza ca lasase lantul cu verigheta "mare" asa cum o numea el in sinea lui in dormitor. Simtii cum inima i-o ia rara, pulsa nebuneste, tahicardic aproape. Bum-bum stop si tot asa. Ii crescu tensiunea in capul oaselor si se simtii lovit de tensiune. Ii fu greu cateva secunde sa respire. Vazu negru in fata ochiilor si tot ce isi putu imagina era pretioasa lui bijuterie rostogolindu-se lent de pe masa, cazand incet, indepdenta de gravitatie si lovindu-se brutal de podea. O vazu rostogolindu-se si sarind inapoi ca o minge. I se puse un nod in gat gandindu-se la geamul firav din centru. Cateva secunde impietrii la gandul ca pana si ultima farama de viu din el se scurse intre dungiile unui parchet ieftin. Trantii paharul pe masuta de cafea si fugii inspre dormitor. Privii pierdut prin camera. Avea toti muschii incordati si desi abea se uscase apa de pe el era tot lucios din cauza transpiratiei. O privii pe Erin acolo pe podea, cu "Ea" in palmele ei mici si simtii ca ii va exploda capul sau cel putin trei vene si va face atac cerebral. Inspira adanc in incercarea de a se calma. Stia prea bine ca nu avea de ce sa ia fata la hulit pentru ca avuse o curiozitate tipica si fuse neindemanatica. Totusi reactiile corpului erau evidente. Era furios, frustrat, aproape depresiv. Isi retinu cu greu lacrimile iar ochii ii devenira stralucitori si rosii. Dintii ii trosneau in timp ce se apropie de fata cu pasi calculati si pasati si pumnii incordati. Reusii sa para relaxat abea cand se puse intr-un genunchi langa Erin. Incerca sa zambeasca-un zambet nervos, inclestat, isteric. Se uita cateva secunde la verigheta, analizand-o. Parea intreaga, rasufla putin mai usurat. Il cuprinse o oarecare ametelea iar urechile incepura sa-i tuie de parca doua tarfe proaste zgariau o tabla in urechia lui interna. Ii lua aproape jumatate de minut sa vada zgarieturile fetei. -Hai sa iti punem o compresa rece pe alea. Trebuia sa ma chemi sa o scot eu. ii zise in timp ce lua tacticos-vizibil inca nervos pana la dumnezeu, oricare dumnezeu, si inapoi - verigheta de lantisor si si-o puse pe gat. O apasa cu palma in capul pieptului si ramase cu degetele pe ea. | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 7:41 am | |
| Isi ridica ochii de la verigheta spre usa, cand o auzi deschizandu-se. Incremeni. Clipi de cateva ori sperand ca este doar o iluzie si ca el nu era acolo. O usturau zgarieturile, dar o durea mai tare sufletul caci parea extrem de nervos. "Nervos pe mine ca i-am atins lucrurile" -Iarta-ma, mima doar pe buze, fara sa iasa nici un sunet. Era speriata de el, de privirea lui, de felul in care se apropiase de ea. Simti o gelozie incredibila in acel moment. Si-ar fi dorit sa ii dea si o palma, dar nu putea. Nu avea nici un motiv. Se gandi pentru o secunda ca poate o va lovi el, asa ca tresari cand il vazu atat de aproape. Il privea derutata, observand fiecare miscare pe care o facea si fiecare privire pe care o arunca bijuteriei. Inghiti in sec. Inima ii batea nebuneste. Sangele parca i se inchegase complet pe vene. Aerul nu ii mai intra in plamani. Ramase in deplina liniste si il admira. Ii ignora cuvintele, parca nici nu le auzise defapt. -Plangi? il intreba in schimb, ochii ei fiind fixi intr-ai lui. Si-ar fi sorit sa il atinga, sa ii mangaie obrazul, sa il sarute, dar in loc sa se apropie de el, se indeparta putin. Tremura. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 7:52 am | |
| -Am stat cu ochii deschisi in dus. Mi-a intrat multa apa in ochi. suiera printre dinti, vizibil incercand sa-si controleze nervozitatea, tonul iritat, intepator si poate chiar dispretuitor. Ofta prelunng de parca un stres fullminant l-ar fi incercat. Isi trecut mana prin par si-l ciufulii, cateva picaturi de apa de pe suvitele lui usor umede se imprastiara prin camera. Se ridica si ii intinse si ei mana. -Hai, or sa se faca tare urate alea. Nu cred ca vrei sa lasi urme pe pielea ta frumoasa. Ii arunca un zambet sarmant cu care reusi sa-si acopere nervzitatea. Ramase asa, intr-un semi-pas al piticului, pe un genunchi cu mana intinsa spre ea. Incerca sa se gandeasca la lucruri placute sa-si alunge temerile, spaima si frustrarea-mai mult la adresa lui- din minte. Din teama sa nu pice apa prin eventualele minifisuri ale sticlei vechi si sa afecteze cenusa nu o lua cu el in baie insa nici lasatul ei in locuri vizibile nu ii statea in fire. Simtii un junghi aproape de ficat si realiza cum il lovii stresul acelor momente. Defapt cand nu era el stresat? Gol si vesnic putre pe interior ca un mar vechi de trei veri? | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 8:06 am | |
| -Ce iti pasa tie de pielea mea? il intreba ea, ridicand vocea. Cu toate ca ii era frica de el, nu avea de gand sa faca pe fetita prinsa in fapt care se ghemuieste si plange. Ar fi vrut sa planga. Mana o ustura, o durea capul si zgarietura de pe picior ce ii lasase o pata rosie unde i se uscase dara de sange. Cand il vedea pe el, inima i-o lua razna, creierul nu mai functiona, iar el o privise asa pentru o verigheta. Era furioasa, nepasandu-i ce efect avea asta asupra lui. Se ridia singura in picioare, refuzand bratul lui. -Pot sa stiu si eu ce a fost scena asta? Aproape ca am crezut ca imi vei taia beregata! incepu sa strige, gesticuland din maini cu viteza, gafaind de efortul miscarii mainilor si din cauza retinerii suspinelor. Ii venea sa planga. dar nu avea sa se coboare atat de mult in fata lui. -Esti un idiot, iti jur! Sper sa ramai pentru tot restul vietii doar tu si verigheta aceea idioata! Si sti ceva? Sper sa o pierzi si sa iti petreci toata viata cautand-o! Te-as blestema daca as putea! Era atat de furioasa ca isi duse mana stanga catre umarul drept, incepand sa se scarpine cu putere, ranindu-se intr-o oarecare masura. Durerea fizica o calma. -Te urasc! "Ba nu, din contra!" -Sper sa mori si sa nu te mai vad in viata mea! "Nu e adevarat, te rog, nu ma crede!" Striga agitata catre el, simtind o durere sufleteasca enorma. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 8:29 am | |
| Isi presa degetele de centrul fruntii. Era asa de nervos incat simtea ca ii vor exploda venele, organele, tedoanele daca nu face ceva fizic, daca nu o pocneste sau daca nu isi da doua palme sa revina la realitate. Apasa tare. Voia sa isi infunda urechile sa nu o mai auda. Se simtea prins intr-o cearta casnica dupa o relatie de cinspe ani in care nevasta afla ca are o amanta cu picioare lungi si un fund de pana si ea ar pune-o capra. Simtea paharul umplandu-se, litera cu litera, cuvant cu cuvant.Lasa aerul sa suiere printre dintii lui macinati cu alti dinti. Trosnetul acela infiorator de calciu spargandu-se, macinandu-se. Auzea macinarea aceea, isi auzea pulsul, ii auzea si ei pulsul, se chinuia sa nu se concentreze pe cuvintele ei si se chinuia sa nu fie magar violent. Sa o ia de ciuf si sa o dea afara . Isi reamintea constant prin apasarea punctelor cheie de presiune ca e un copil nedezvoltat cu care a facut sex si e posibil sa reactioneze asa din cauza hormoniilor. Inspira adanc. Muschii ii se umflau mai tare, decat erau deja gata sa explodeze de la incordare si reveneau la pozitia ca de mort. Static. El parea intr-un rigor mortis in ascendere. Pe tot ce avea mai sfant ca se chinui sa o ignore pana incepu sa urle legat de "Ea", de tot ce a fost mai sfant in viata lui. Nici daca-l injura de parinti nu l-ar fi ranit asa de tare.Isi simtii trupul strapuns de o lama incinsa din crestet pana in talpi si fu la un pas sa o apuce de gat si sa o ii loveasca capusorul acela mic si blond de cateva ori de un perete pana ce avea sa ramana din ea doar "tarfa goala si inconstienta, ce e" Inchise ochii, stransi pana la durere pentru a alunga imaginea-incredibil de satifacatoare- din mintea lui. Inhala si expira profund de mai multe ori "La dracu, mai am putin si numar pana la zece!" Isi ridica mainile tremurande, tot corpul semana cu o vergea in bataia vantului, si isi trosnii zgomots degetele. Inspira iar, tinu aerul in plamani pana simtii ca se sufoca apoi il expira cu tot zgomotul ramas in corzile lui vocale incordate pana la implozie. O privii iar, rece si calculat. Simtea ca fiinta din fata lui isi pierde orice urma de trasatura fizica umana. Incepea sa nu mai existe. Pana ce auzii sunetul pielii zgariate. Mirosul metalic ce lui ii intra primul pe radar de oriunde ar fi. Realiza ca si ea, in felul ei copilaros, sufera. Isi puse mana peste a ei si i-o lua, cu forta de pe umar. Se apropie de ea si ii saruta mana, o data, de doua ori, de trei ori, cald, cu buzele larg desfacute. Isi ridica iar privirea spre ea si ii mangaie mana -Iarta-ma, am exagerat. Nu am vrut sa te sperii. | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 8:49 am | |
| Erin ramase incremenita. Calmul cu care ii vorbi o enerva si mai tare, dar felul in care ii saruta mana o facu sa se inmoaie. Simti cum ochii i se umezesc teribil, asa ca clipi des pentru a-si retine lacrimile. Isi trase mana din a lui, se intoarse cu spatele si merse spre pat, strecurandu-se ca un copil suparat sub cearceaf. Statea in fund, cu spatele la el, cu cearceaful pe cap si in jurul corpului. Ofta usor, suspina innecandu-se aproape. "Sunt o idioata." -Mie imi pare rau, se auzi spunand, frecandu-si ochii care o usturau si chinuindu-se sa vorbeasca din cauza nodului din gat. Cred ca doar m-am imbatat, atata tot. Voia sa plece, sa fie in patul ei unde sa planga, sa urle, sa se agite fara sa fie judecata sau privita cu dispret. Isi duse mana la umarul pe care si-l zgariase singura, mangaindu-i cu degetele. Felul in care el o oprise din a se mai rani i se paruse dragut si enervant in acelasi timp. Ea simtea pentru acest barbat dispret si admiratie in acelasi timp, ura si, de ce nu, poate chiar dragoste. Era absurd si o stia si ea, dar atunci de unde gelozia asta prosteasca pe o verigheta? Ofta incercand sa isi revina. Ii tiuiau urechile si simtea intepaturi in zona tamplelor. Si le masa cu degetele, inchizand ochii. -Imi pare rau, Clayron. M-am facut de ras... M-ai speriat foarte tare, atata tot. Am crezut ca... Nu conteaza. Banuiesc ca mai bine as pleca, nu? Se intoarse spre el cu un zambet cald. Era atat de frumos. Iar ea atat de stupida. Se intinse dupa un pahet de tigari pe care-l zari, lua una din el si si-o aprinse. Se reintoarse insa in "adapostul" ei, cearceaful. Trebuia sa inteleaga ca ce are cu el era doar o relatie strict sexuala. Defapt intelegea prea bine acest lucru, tocmai asta enervand-o. -De ce este asa importanta pentru tine? | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 9:01 am | |
| Simtii nevoia de a isi da un pumn in fata singur. Fetiscana aceea atat de incoerenta. Isi misca putin timp capul stanga-dreapta. Inca simtea avea sa ii explodeze. Se intoarse cu spatele la ea si se sprijinii de dulapul de tv. STatu tacut cateva secunde pentru a se calma apoi se apleca si lua de acolo sticla de whiskey de rezerva si isi turna intr-un pahar. "Exista vreun loc unde nu am alcool?" se amuza singur la ideea ca incepea sa semene din ce in ce mai tare cu un alcoolic veritabil. Dadu pe gat paharul si isi mai turna. Se intoarse spre pat, tacut, cu paharul in mana si se puse langa ea. Un picior pe podea, unul usor indoit in pat. Umerii ii cazura. Parea ca o avalansa pica peste el cand ea intreba "de ce este asa importanta pentru tine". Aproape un minut privii in gol, tacut. Isi umezii iar buzele in pahar si il puse pe noptiera. Se puse mai bine in pat, cu fata spre ea. Incepu sa o mangaie pe umeri si spate, destul de bland-desi inca tremura de furie- zambii stearbad. - Doar e, poti accepta asta? Isi ridica mana spre crestetul ei si apoi cobora spre fata. Incepu sa ii dea la o parte suvitele ravasite de pe obraji si tample, ducandu-le in spatele urechii ei. -Nu trebuie sa pleci, chiar deloc. Vino aici. ii facu semn cu cealalta mana sa vina mai aproape de el. | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 9:14 am | |
| Inteleg, este doar importanta si atat... zise ea in soapta, infiorandu-se cand simti ca o mangaie. Inchise ochii si se duse spre el, docila, ascultatoare, dupa ce stinse tigara in scrumiera. Isi puse capul pe el, lipindu-si obrazul de coapsa lui, ghemuindu-si mainile in piept si tinandu-si genunchii usor indoiti. Ofta. Ii lasa cateva sarutari mici pe coapsa. "Nu are rost sa insist. Nu imi va spune niciodata, doar se va enerva mai tare si nu vreau asta." Isi freca nasul de pielea lui. -Atunci vreau sa iti pun o alta intrebare. De ce vrei sa raman? E clar ca te enervez, te irit si probabil vrei sa ma evapor pentru ca ti-am scapat verigheta pe jos. Nu pot fi Helen. Nu suntbuna la filozofie, tip, sunt imatura si enervanta... se opri o secunda, apoi chicoti usor. Wow, cate defecte... Il apuca cu dintii de piele, incet, incercand sa destinda atmosfera caci simtea ca daca lucrurile nu revin la normal o sa moara. -Deci, de ce? Uite, inca un defect! Pun prea multe intrebari. Se uita spre el si ii zambi, cu ochii ei mari si plini se dragoste. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 9:22 am | |
| Ofta prelung cand o auzi. Se opri din a o mangaia doar cateva momente cat ea isi schimba pozitia. Relua mangaierile imediat, dandu-i parul dintr-o parte in alta, suvita cu suvita, astfel mangaindu-i pielea in acelasi timp. Se lipii de tablia rece a patului. Era rece, foarte rece. Frigul il ajuta mereu sa se calmeze. Isi lua cu mana libera paharul de whisky. Bau putin apoi il puse pe stomac. Misca putin paharul holbandu-se fix in lichid. -Nu ma enervezi, se opri cat sa isi aprinda o tigara. Puse paharul pe pat. -m-am speriat cand a cazut verigheta, nu m-am enervat. Ca sa nu spui ca sunt mincinos, m-a enervat faptul ca era la tine in mana desi e ceva destul de normal sa te uiti la lucruri lasate la intamplare. In plus de ce sa fi Helena? Daca voiam sa stau cu ea, o primeam in casa cand erai aici nu crezi? il pufni rasul. Scruma si isi lasa capul pe spate, inca ametit de la aproape atacu de apoplexie de mai devreme. -Ce e rau in a pune intrebari? | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 9:35 am | |
| -Daca voiam sa stau cu Helena o primeam in casa.. blah blah... incepu ea sa il ingane, muscandu-i putin mai tare apoi ridicandu-se in fund si privindu-l fix in ohi. Ii sclipeau de tristete si fericire. O combinatie de sentimente ce o rascolea complet. -Si tu m-ai speriat cand ai intrat in felul ala in camera. Nu voiam sa o scap, sti asta, nu? Mi-a atras atentia, atata tot. Cred ca sunt putin geloasa, ii recunoscu ea sub forma de gluma. O durea cu adevarat. Niciodata nu fusese pusa pe primul loc in viata nimanui. Chiar si parintii ei o lasau mereu pe locul al doilea, fratele ei luand toata dragostea si atentia. Tanjea dupa ceva ce nu primise niciodata, afectiune si iubire. Stia ca nu le va primi din partea lui, dar o duruse si mai rau sa vada ca pana si un obiect este mai important pentru cineva decat viata ei. Ea i se oferise, se lasase condusa de el in toate modurile. -Nu stiu. Uneori intrebarile mele sunt enervante. Si eu sunt enervanta, chiar daca nu vrei sa recunosti. De ce crezi ca nu am avut relatii stabile? Fugeau de mine la cat de cicalitoare eram, zise ea razand usor, incercand sa se amuze si sa uite suferinta din inima ei, facand haz de necaz. -Sa sti ca imi pare cu adevarat rau, inheie ea cu sinceritate si ii mangaie obrazul. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 9:42 am | |
| -Stiu lasa scrumiera si paharul si se intinse pe pat, ca un om normal. O trase in bratele lui si o stranse tare la piept. -Imi pare rau ca te-am speriat. Nu ai de ce sa fi geloasa pe un obiect. Nu e ca si cum as fi ales sa salvez verigheta in locul tau sau mai stiu eu ce scenarii de genu'. Rase stins, poate pentru ca stia ca oricand ar fi sarit si in foc dupa verigheta aia, dupa trupul "ei" dupa fantomele alea carora refuza cu toata fiinta ei sa le dea drumu. Fantomele alea care aduceau senzatia aia de camin, de dragoste de tot ce ar putea sa fi avut si nu va mai putea avea. De singura lui promisiune incalcata pentru ca a crezut ca e mai bine asa. Inchise ochii. Se simtea trist, singur desi era constient ca are o femeie frumoasa in brate, un pat cald si tot tacamul. Parca cineva il cobi pe interior cu un cutit si scoase totul din inima lui, toata acea portiune ce dadea senzatia de "implinire" | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 9:50 am | |
| Erin se puse cu barbia pe pieptul lui. Ofta usor, dar continua sa zambeasca privindu-l. -Stim amandoi prea bine ca ai salva verigheta in locul meu. Cred ca daca se pierdea sau patea ceva m-ai fi omorat. Am vazut-o in ochii tai. Poti macar sa fi sincer. E in regula. Incepu sa ii traseze luniute serpuite cu unghia pe piept. Il saruta usor. -Pari trist, foarte trist. As vrea sa stiu ce te framanta, sinera sa fiu. Nu vreau insa nici sa te fortez sa-mi vorbesti. Ai nevoie de ceva? Vrei sa iti fac un masaj? Incerca sa ii vorbeasca cat mai linistita sa nu i se citeasca tonul plin de dezamagire din glas ca se ajunsese in punctul acesta de incordare si durere, cel putin pentru ea. -Si, daca vrei, imi poti vorbi despre tine cat timp te masez. Nu despre... asta, zise referindu-se la situatie. Viata ta in general. Ii saruta fruntea, ploapele si varful nasului, apoi ii apuca buza inferioara cu dintii. -Deci, te tenteaza? | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 7:10 pm | |
| O trase iar langa el si o pivii atent. -Ce ar fi doar sa ne tinem in brate? Cred cu tarie ca ar trebui sa ne relaxam. Promit ca in alta zi vom povesti mai mult. In orice caz nu sunt multe de zis despre mine. Sunt un om din provincie aajuns peofesor. Isi puse bratele in jurul taliei ei si o stranse usor. Se ridicaa si el in fund si o saruta pe urechie, pe gat, pe umeri, dintr-un capat in altul al spatelui apoi cobora pe coloana ei vertebrala. Se reintoarse pw urechia ei -vrei sa vedem un film? | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Vin Noi 13, 2015 8:14 pm | |
| Se infiora de placere cand il auzi ca voia sa stea imbratisati. Se cutremura, gemand incetisor cand începuse sa ii sarute corpul. Trase aer in piept si il rasufla usurata ca nu o daduse afara. "Ar trebui sa invat sa nu ma mai pierd cu firea, dar totusi mi se pare atat de greu in preajma ta..." Gandi ea ceea ce voia sa ii spună. "Inca de cand te-am vazut pe hol in ziua in care am venit aici am simtit o dorinta ciudata de a te atinge si am facut-o in toate modurile posibile: Cerandu-ti un creion, o carte, o foaie sau o bricheta. Imi era de ajuns sa iti ating degetele cu ale mele, chit ca era un gest pe care probabil nici nu il percepeai.Eram la fel de invizibila ca si acum." Isi lasa capul într-o parte, parul usor umezit la varfuri dandu-se de pe urechea ei, bucurandu-se de aerul cald ce venea spre ea dintre buzele lui. -Un film... Da, un film... Sopti pe neauzite aproape. "Toata scena asta pare un film pentru mine." Zambi cu ochii întredeschiși. Isi trase de tricou încercând sa isi acopere mai mult din coapse, caci nu purta nimic pe dedesubt. Scoase mici sunete precum o pisica ce se bucură lenesa de mangaieri. Zgarietura de pe picior nu mai sângera de mult, iar cele de pe mana si umăr părea ca le-a uitat, usturimea usoara ce venea dinspre ele palind in fata fiorilor pe care ii aduceau buzele lui. Se intoarse spre el si isi încolăci bratele in jurul lui. Se lipi de el, trecandu-si piciorul peste ale lui, standu-i in brate, practic deasupra lui. Se cuibarise cu feminitatea fix pe sexul lui, despartindu-i doar prosopul. Scoase un oftat placut si incerca sa stea nemiscata. -Ok, vedem un film stand imbratisati. Dar mai vreau vin, ii zise chicotind euforica si privindu-l cu ochii mari si sclipitori de fericire si nu numai. "Si ce daca maine am sa fiu, iar, o simpla umbra care trece pe langa tine fara sa o observi? Acum sunt aici, cu tine, iar asta trebuie sa mă bucure." Gândea lucruri pe care si-ar fi dorit sa i le spuna, dar nu dorea sa para patetica si proasta. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Sam Noi 14, 2015 4:10 am | |
| O saruta pe frunte si iesii de sub patura, lent, infrigurat. Un frison il strabatu din cap pana in picioare. Se incorda pentru a alunga frisonul. In cateva secunde, aproape jumatate de munut fugi pana in sufragerie, inhata sticla de chanti si se intoarse in camera. Aproape se arunca sub patura din cauza frigului. Realiza pentru moment ca era mai obosit decat se astepta. Nebunia verighetei il obosi crancen, atat mental cat si fizic. Isi lua telefonul si intra pe HBO, toate tipurile si cauta un film. Gasi o comedie romantica draguta pe care o mai vazuse cel putin de doua ori. Lua telecomanda din noptiera si aprinse televizorul pe "O poveste de craciun" sau ceva asemanator. Doi prieteni de pe net ajung intr-un final in posibilitatea de a se vedea fata-n fata si isi trimit prietenii cei mai buni sa se vada. Rase in sinea lui de cat de multa drama, sex, romantism si comedie de cinci lei era in acel film -E singurul film la care nu ma enervez ca il dau cu atatea luni inainte de craciun. Ii turna vin in pahar si puse sticla langa pat. Isi lua paharul de whiskey de pe noptiera si-l aseza iar pe stomac, mai mult spre exterior pentru a ii face ei spatiu sa se aseze pe pieptul, stomacul si picioarele lui in caz ca voia sa se cuibareasca. Ridica mana intr-o chemare e "hai aici" | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Sam Noi 14, 2015 4:33 am | |
| Erin il astepta cuminte in mijlocul patului, trecandu-si degetele prin par si incercand sa il aranjeze cat de cat. Se gandi pentru cateva secunde la cat de superb era el, apoi incepu sa isi puna intrebari legate de ea si corpul ei. Oare ea era suficient de draguta ca el sa fie multumit? Dar nu spunea el ca nu exteriorul e cel care il atrage? Si totusi, pe interior ea nu se credea absolut deloc femeia puternica ce tindea sa-i atraga lui atentia. Isi inlatura tristetea de pe chip cu un zambet cand il vazu ca vine inapoi cu vinul pe care il ceruse. -Iti multumesc, ii zise band din pahar, lingandu-si buzele satisfacuta, privind tv-ul si incercand sa isi dea seama daca mai vazuse pana acum acel film. Lasa paharul pe noptiera si se strecura langa el, punandu-si capul pe pieptul lui si trecandu-si un picior peste ale lui. O mana si-o plimba curioasa pe abdomenul barbatului de langa ea, trecand cu degetele ei curioase peste fiecare centimetru de piele. Isi freca blajin nasul de pieptul lui, sarutandu-l pe ici colo, apoi isi lipi din nou obrazul de el, uitandu-se la televizor. Nu scoase nici un cuvant un timp, stand nemiscata si ghemuita langa el. Se uita la film, dar gandul ii era departe. -Clayron? il striga ea soptit, fara sa il priveasca, cu degetele inca gadilandu-i usor pielea. Ai iubit-o? Cand il intreba asta isi ridica ochii spre ai lui. Nu erau nici disperati, nici gelosi, nici rugatori sa spuna nu. Erau niste ochi sinceri, plini de dragoste si curiosi, dar nu aveau o curiozitate rea. Erau blanzi si umeziti de niste lacrimi ce amenintau sa ii curga, dar pe care si le stapanea ca o eroina. Erau ochii unei fete ce dorea sa stie daca barbatul pe care il iubea -asa cum ajunse sa presupuna intr-un final- si care nu ii va impartasi sentimentele niciodata, iubise la randul lui vre-odata. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Sam Noi 14, 2015 4:44 am | |
| Ii acoperii buzele cu un sarut ce il infiora pana si pe el. Simtii gadiliturile si fluturii si tot prin toti porii lui. Cand o saruta isi dori doar sa o faca sa taca insa, spre surprinderea lui inchise ochii, complet. Era nefiresc si dureros. Inchise ochii pentru "Ea" pentru chipul acela translucid ce nu il lasa sa doarma. Simtii disperare in toata fiinta lui. Il ustura trupul pe interior, ii veni sa planga cateva secunde. O apasa mai tare pe buze pe Erin in incercarea e a se controla. Ii veni sa urle, sa urle din toti rarunchii. Isi dorea atat de tare sa-si jupoaie pielea, carnea tot sa isi deschida corpul si sa dea totul la schimb pentru o privire. O nenorocita de privire nu rascolita din amintirea lui. Se desprinse de Erin. Respira greu. Cateva clipe ramase in nesimtire. - E frumos filmul, atat cat poate fi o pisoarca de halywood. Dar merita vazut. Se retrase pe spate si incepu sa o mangaie pe sold si talie. | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Sam Noi 14, 2015 4:59 am | |
| Fu luata prin surprindere si scoase un mic sunet neinteles atunci cand buzele lui le atinsesera pe ale ei, ramanand cu ochii larg deschisi. Desprinderea din acel sarut o ametise mai rau decat gestul in sine, caci voia sa fi continuat. Ofta, punandu-si din nou capul pe el, privind la minunatul film ce nu trebuia ratata, filmul ce merita vazut, caci pentru el filmul conta mai mult decat ea. Pentru oricine intalnise in viata ei, orice alt ceva, pana si praful, conta mai mult decat ea. In fond, cine era ea sa aibe pretentia unui loc cat de mic asigurat in sufletul cuiva? Oricui. Sufletul lui in special. Era sfaramata pe interior. Nici daca i-ar fi relatat cea mai superba poveste de dragoste nu ar fi facut-o sa se simta atat de neimportanta ca acum ca ii ignorase intrebarea. Inceta sa-l mai atinga. Mangaierile pe care i le oferea el pareau sa o arda. Se intoarse pe spate, desprinzandu-se de el. Se sprijini de tablia patului, suficient de departa sa nu se atinga deloc, incrucisandu-si gleznele si aprinzandu-si o tigare. Treagea din ea privind pierduta ecranul, incercand sa inteleaga ce se intampla acolo. Apuca paharul cu degetele si sorbi din el. Nodul din gat era din ce in ce mai greu de suportat. Simtea acea durere teribila in piept pe care o ai cand vrei cu disperare sa plangi pentru a te descarca, dar te abti din varii motive. O ustura, o macina. Simtea ca i se infig ace subtiri, dar lungi in ochi, atat de rau o usturau. Clipea des, asa des ca o durea capul. Cand simti ca nu isi mai poate retine lacrimile, se prefacu ca casca si ca isi freaca ochii, sa aibe o scuza sa ii atinga si sa ii stearga, sa aibe o scuza pentru ca ii erau asa umezi si rosi. -Chiar este un film interesant, zise ea imediat dupa aceea, chiar daca nu retinuse nici macar un nume din film, dar mai bine tacea. Vocea ii rasuna trista si ragusita. Isi intoarse capul in directia opusa lui, sperand sa nu o vada, sperand sa nu isi dea seama. Mai trase un fum pentru a se calma, privind vinul din pahar. | |
| | | Clayron Santahat Admin
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Sam Noi 14, 2015 5:13 am | |
| -Nu te ignor. Sunt intrebari la care nu vreau, nu pot sa raspund. Nu ai cum sa iti dai seama dar intrebarea asta e mult prea mult pentru mine. Stranse intre degete paharul pana ce se auzi prima crapatura. Privea in gol, direct prin ecranul tv-ului. Parca privea un fel de vis transpus fizic. Se deconectase de realitate atat de mult incat aproape ca inceta sa mai simta in jurul lui. Inconstient duse paharul la buze, bau tot si apasa paharul intre buze. Sticla trosni tare intr-un ultima fortare de a ramane un tot. Cioburile ii intrara in gura, ii taiara buzele iar cele cateva de pe langa cioburile mari ii cazura pe piept, cele mai fine infigandu-i-se in piele. Ramase inert, privind acelasi punct de pe ecran. Se simtii coplesit si depasit de situatie. Nu mai voia. Inchise ochii. | |
| | | Erin Welther
Mesaje : 321 Data de inscriere : 09/11/2015 Varsta : 29
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. Sam Noi 14, 2015 5:27 am | |
| Erin se intoarse spre el, atragandu-i atentia sunetul deranjand al sticlei sparte. Scapa paharul de vin din mana, tigara aproape ca ii cazuse pe pat. O arunca cu atentia, dar repede, in scrumiera, si se intoarse spre Clayron. Statea in genunchi langa el, cu ochii mariti si coplesita complet de situatie. -Ce... Ce Dumnezeu faci, Clayron? intreba tremurand, fiindu-i frica sa il atinga. Intinse mainile spre el, incepand sa adune cioburile de pe pielea lui. Se taie la deget, dar nu simti absolut nimic. -Zi ceva, misca-te, deschide macar ochii! Ii atinse buzele, curatand cu degetele ei fiecare parficula a sticlei ce il puteau taia, degetele ei patandu-se de sangele lui. Situatia o depasea complet, o coplesea. Se ingrijorase si se speriase. Nu ii intelegea reactia. Din ochi incepura sa ii curga lacrimi de care nu realiza. Il cerceta pentru a nu avea alte taieturi. -De unde iau pansamente, ceva, orice? Clayron, nici nu stiu ce sa fac... Se ura pentru faptul ca se speriase atat de tare, pentru faptul ca nu stia sa faca fata unei situatii care o intrista, care o panica. Se simtea incapabila, iar asta o facu sa suspine, lasand un alt val de lacrimi sa ii curga pe obraji. Cand realiza ca plange, si le sterse, manjindu-si obrajii cu sangele de pe degetele ei. | |
| | | Continut sponsorizat
| Subiect: Re: Lemn cu iz de acuarea. | |
| |
| | | | Lemn cu iz de acuarea. | |
|
Subiecte similare | |
|
| Permisiunile acestui forum: | Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
| |
| |
| Ultimele subiecte | » Her, AloneMar Mai 31, 2016 6:13 am Scris de Odradek Francesca» First DrinkMier Mai 25, 2016 9:02 am Scris de Leo "Wolf" Moriarty » Leo ”Wolf” MoriartyVin Mai 20, 2016 7:28 am Scris de Leo "Wolf" Moriarty » Parfum de toamnaMar Feb 16, 2016 7:50 am Scris de Erin Welther » Calm downVin Ian 22, 2016 9:32 am Scris de Odradek Francesca» ReturnMier Dec 30, 2015 5:16 am Scris de Ratsuky Ashcroft Siragana» Vizitand cimitirul amintirilorMier Dec 30, 2015 4:18 am Scris de Ratsuky Ashcroft Siragana» Fascinatie si delirMier Dec 30, 2015 3:54 am Scris de Erin Welther » Depozitand amintiriVin Dec 25, 2015 9:52 am Scris de Ratsuky Ashcroft Siragana |
|