BAR.

Scrum? restul de cenus? lipit? de filtru în scrumier? ?i arunca ?igara. Dup? câteva zile de la visul ciudat cu tipul cu joben, doctorul ?i s?rutul-al naibii de pl?cut, îi r?mase în minte- ?i Ash tot îi st?ruia în mintre acle eveniment ca o amintire vie. Scutur? capul, în semn de nega?ie, de sup?rare, de absolut orice. Avea senza?ia ca se întâmpl? iar, schizofrenia ei latent? lovea iar, f?când din vise amintiri. Apuc? cu degetele paharul de vin ?i lu? o guri?? mic?. Obi?nuia s? bea, mult, cândva în copilarie început de adolescen?? îns? dup? câteva diete ?i experimente suicidale, de putea fi dat? în judecat? pentru rele tratamente asupra corpului, se l?s?. Orice tip de alcool, oricât de pu?in îi provoca aceea?i stare de arsur? ?i ma?e lipite.
-Merci, sper s? nu-?i fac probleme, privii barmanul, tinerel de cam 25 de ani, printre genele ei lungi ?i întredeschise. Da, mereu ochii întredeschi?i pentru c? voia mereu s? plâng?. Nu mai ?inea minte cum ?i de ce ajunsese s? se în?eleag? cu don juanu barman, cu ochi verde smarald ?i brunet pân? la ultimul firicel de p?r de pe corp. ?tia doar c? mereu avea s? primeasc? dupa doisprezece noaptea alcool când avea nevoie. Iar, ca un pact tacit, barmanul atent ?tia când ea avea nevoie, când era în rochie, cu p?rul aranjat în bucle ?i ruj ro?u. Cu ochii înro?i?i dar farda?i. Când ar?ta cel mai bine dar ?i cel mai al dracu de obosit?. Zâmbii silfidic ?i-l urm?rii din priviri când îi mai turn? pu?in vin din partea casei în pahar. Rar primea din partea casei.
Îl privii cum plec? în cealalt? parte a barului ?i st?rui cu privirea pe sticle. Ochii i se blocar? pe o sticla de chivas regal de 45 de ani, înghi?ii în sec. Nu avea bani de a?a ceva.

Lee intrase in bar cu tigara aproape terminata. Era ultima lui tigara. Oftase lung.
"Of, bag pula in ele tigari! Nu puteai sa-mi amintesti si tu de ele?"
~ Lee, termina cu prostiile astea. E problema ta ca fumezi! ~
"Bine!"
Lee se ingamfa chiar daca el comunica mental cu perdition. Se asezase in cel mai intunecat colt al barului dupa ce comandase trei sticle din cea mai tare bere din celalalt capat al barului, nevazand-o pe Francesca, deoarece mintea lui era inca la confruntarea cu Ash. 
"Tipul sigur nu a mai dat peste un nefilim cu o putere ca Perdition. Cum dumnezeu sa creada ca aia e tot ce pot face? Puteam sa-i nenorocesc toti demonii interiori si exterori pe care-i are."
~ TREBUIA SA IL DISTRUGI!! ~
"E mai bine ca m-am controlat, Perdition. Ne e prieten. Asa prost si irational cum e, ne e prieten. Ne-a ajutat!"
~ Ciudata definitie asupra prieteniei ai si tu! ITI E PRIETEN! Mie nu imi e! Desi suntem una si aceeasi persoana, NU IMI E! ~
"Haha!"
Lee se asezase jos si isi aminti ca a uitat tigarile.
"Bag pula!!!!"
~ Haha!! ~
Se ridica inapoi si merse la bar, trecand pe langa Francesca.
- Salut, domnisoara lesin. Cum te mai simti? Un pachet de tigari, te rog, barman.

Î?i ridic? privirea, jum?tate absent? jum?tate bocit? din paharul de Chanti clasic. Parc? nu în?elesese pe deplin ce se întamplase. Mintea ei era înc? tulbure. Începuse s? cread? c? captivitatea lui Ash, negocierile cu Ash, fricile, co?marurile, vizitele dese la cabinet pentru migrene cronice se amlgamaser? într-un vis ciudat.Nu r?spunse din prima, v?zu cu coada ochiului fa?a de marmur?, exprimând sictir al barmanului obosit când întinse pachetul ?i cum disp?rea iar s? o trag? uneia dintre chelneri?e în spate. Practic ea ?i Lee r?m?seser? singuri în bar. Î?i scutur? ame?it? capul, buclele mari, mi?cându-se rebel, ca lovite de vând stânga-dreapt? apoi c?zând lene?e pe spatele gol, gâdilând-o ?i f?când-o s? se înfioare pielea de g?in? devenind vizibil?, de parc?  burice de degete ar fi mângâiat-o pe coloan?. Înghi?ii în sec din cauza fiorilor, dar p?ru c? se trezise dintr-o nebuloas?.
-Umm, domn prof...???, uhm chiar trebuie s?-mi cer ve?nic scuze pentru ora de sport?
î?i trase rapid mâinile de pe pahar, jenat? de situa?ie. Prins? la bar de un fost profesor. L?s? capul în jos, vizbil jenat? de situa?ie. Zâmbii u?or, melancolic când rememor? ziua spaimei pentru profesori când se înc?p??ânase s? fac? sport ?i le?inase din cauza condi?iei ei fizice precare. Cât? zarv? pentru o simpl? cadere de calciu.

- .... ? Sport? Francesca... sunt Lee... ?
Lee nu intelegea despre ce sport e vorba. Ce legatura are el cu sportul?
"... Ce... ?"
- Francesca, de ce nu mergi sa te odihnesti ci stai aici? Se vede pe tine ca nu ti-ai revenit complet si ca nu esti bine. 
Lee o mangaiase usor pe umar dupa care is aprinse o tigara si se asezase langa ea. Se uita la ea si in minte ii revenise ca un flashback acele cateva secunde care au dus la revolta lui Ash, si il apucase usor rasu.
~ LEE!! Iar te gandesti la aia? TREBUIA SA-L OMORI!!! ~
"Perdition.. e perioada aia a lunii?"
~ Te-as plesnii dac-as putea. ~

Se înfior? toat? când îi sim?ii mâna pe corp
„Vis imbecil!” î?i zise ?i apuc? instinctiv ?igara ce se fumase pe trei sferturi singura, se juc? cu filtru apoi lu? mâna jenata. Statea toat? dreapt?, vizibil încordat? pân? în m?duva. Lan?ul auriu al rochiei atârna pe spatele ei urm?rind aproape perfect ?ira spin?rii ?i sco?ând în eviden?? fream?tul corpului ei sub amintirea co?marului ?i a atingerii lui. Se amuz? la ideea ca probabil duhnea a feromoni pe sub parfumul ei de vanilie. Înghi?ii în sec ?i se întoarse cu capul spre el, lovindu-l u?or cu p?rul. Având ochii închi?i, de team? s? nu ame?easc?-avea acest obicei, nu observ? c? se opri cu fa?a foarte aproape de a lui. R?mase ca proasta cu buzele u?or întredeschise pentru c? se preg?tea s? spun? ceva. Se înro?ii la fa?? vrând s? se dea în spate îns? nu reu?ii, r?mânând în?epenit?, aproape lipit? cu fa?a de a lui.

Lee ramase iar un pic uimit si isi trasese usor capul, amintindu-si ce s-a intamplat data trecuta si faptul ca poate acel mini obsedat era prin zona, printr-o oarecare intamplare.
- Eu sunt profesorul de biologie, Francesca. Lee. Lee Wolfheart. Tu ce cauti aici in starea asta in care esti?
~ Daca isi aminteste, Lee? Daca? ~
~ Oooohohooh! Poate te va saruta iar si vei avea ocazia sa-l distrugi pe acel increzut! ~
" Perdition... "
~ Bine, gata.. ~

R?mase cu ochii bulbuca?i ?i ?eap?n?, ro?ie la fa?a ?i jenat? de aproape îi d?dur? lacrimile. Umerii începur? s?-i tremure u?or, î?i puse instinctiv pumnul în fa?a gurii-de parc? ar fi vrut s? se ascund? în spatele mâinii ?i s? dispar?, mu?când u?or de îndoitura degetelor mijlociu ?i ar?t?tor. Murmur? o scuz?, abea auzit? ?optit? dar inteligibil? despre „nu ?tiam c? sunte?i atât de aproape de mine” ?i începu s? respire precipitat. Era mai mult decât ru?inat? ?i cel pu?in umilit?, de?i barul era gol. Voia s? dispar? în p?mânt. Se întoarse cu scaunul de bar catre bar ?i se ghemui cu coatele pe bar. Rochia ro?ie, cu spatele gol c?zu pu?in mai joc, decolteul spatelui ajungând pân? la osul sacral. Oft? prelung.
-A?i pomenit de le?in, nu? Nu ave?i la ce face referire mai mult decât ora de sport unde am le?inat ?i v-au chemat în goana pentru o porc?rie de c?dere de calciu. Amu?ii cu totul dup? ce îi amintii incidentul stupid. Voia s? schimbe subiectul. Nu avea chef s? explice de ce bea vin la saptisprezece ani sau mustr?ri pe tema fumatului.

Lee isi dadu seama ca ea credea ca totul a fost un vis.
- Pai da, am auzit de lesinul acela, si nu am treaba ca fumezi, ca bei, ca te droghezi, e viata ta... dar totusi, du-te si odihneste-te. Uite-te la tine cum arati!
Era anormal pentru Lee sa se comporte asa, dar credea ca era cel mai bine sa creada ca totul a fost doar un vis in mintea ei.
"Hmm, ciudat. Mi se pare amuzant faptul ca ii se pare  ca e doar un vis. Desi se vede pe ea ca e indecisa. Sigur ascunde ceva. Perdition, fata asta nu e ok. Cred ca e unul dintre motivele pentru care se intampla ce se intampla in locul asta uitat de dumnezeu."
~ Lee, gandesti prea mult. Bea o bere, fumeaza o tigara si las-o pe biata fata in pace, nu vezi cat e de pierduta? ~

Î?i ridic? mâna la nivelul gurii ?i prinse unghia orizontal între din?i, pres? u?or de parc? ar fi încercat s? în?bu?e un scâncet. Privii c?tre ?igara fumat? singur?, f?cut? cenu?? cu form? în scrumier?. Oft? prelung ?i se întoarse iar cu scaun cu tot catre b?rbat, uitând s? scoat? degetul mu?cat dintre buze. Îl privii direct în ochi pe Lee, cânt?rindu-?i cuvintele. În cele din urm? retrase degeteul, de pe a carei lateral? se prelingea un firicel infim de sânge ?i, ro?ie la fa?? parc? prinse brusc curaj. Se încord? toat? ?i deschise gura s? vorbeasc?. Î?i linse buzele uscate, de la sperietur?.
-Nu pot ?i nu vreau s? fiu singur?...spuse în cele din urm? ?i î?i mut? privirea c?tre un col? al barului gol. Tres?rii toat? când auzii gemetele intense ale Serionei, o chelneri?? ro?cat? foarte zgomotoas? în timpul sexului.

Lee rase usor si scosese o tigara si i-o oferise Francescai, deoarece vazuse ca a ei era aproape terminata.
- Pai in cazul asta, daca vrei, iti pot tine eu companie pana te hotarasti sa pleci sa te odihnesti.
~ Lee, crezi ca e bine? ~
"Nu o putem lasa aici, Perdition. Trebuie sa avem grija de ea. Ai vazut cum e. Tipa asta e un fel de centrala nucleara cu picioare care sta pe punctu sa explodeze la fiecare respiratie."
~ Hmm. ~
- Azi nu te-am vazut la cursuri.

Puse dou? degete pe ?igar? ?i o împinse u?or c?tre el, în semn de refuz, se întoarse ?i scoase pachetul din buzunarul pardesiului ce se odihnea pe scaunul de lâng?. Lu? o ?igar? ?i o trecu printre buze, rotind gânditoare filtreu pe buza inferioar?, urmârindu-i liniatura ?i plin?tatea, gânditoare, de parc? nu ar fi ?tiut cum s? r?spund? rem?rcii lui. Trecu, surprinz?tor de repede peste ro?ea?a provocat? de geam?tul barmani?ei. Se pierdu cumva starea ei de ru?inoas? inocent?, într-o amor?eal? gânditoare.
În cele din urm? b?g? tacticos ?igara între buze, fix pe mijloc, împingând-o încet cu degetele lungi ?i albe ?i reci sloi.
-Mmm, nu am fost. Nu m? simt mereu în stare s? fac fa?? agita?iei. prinse cu din?ii filtrul ?i ?inu acolo ?igara pu?in timp pân? g?sii bricheta pierdut? pe blatul barului, O aprinse ?i trase cu sete un fum.

Lee dadu din cap in semn ca intelesese in timp ce isi aprindea tigara. Se intoarse spre bar si se sprijinea cu un cot de bar iar capul si-l sprijini in mana respectiva. Cealalta mana o folosea ca sa fumeze. Era, rareori, distras de sunetele partidei de sex a celor din camera vecina dar nu reactiona nicicum. In schimb, lipsise 1 minut cat a facut o calatorie in coltul unde a stat la inceput sa ia berile care le-a cumparat. Ajuns la loc, a deschis o bere si ascultand sunetul berii cand se deschide trase un fum lung si linistitor de tigara dupa care lua o gura zdravana de bere.
- Stii... in curand veti avea un test la laboratorul cu mine. Cand crezi ca vei fi in stare sa fi prezenta? Ca sa stiu cum sa programez testul.
~ Lee, asta nu e berea ta preferata. Nici tigarile tale. Cum de fumezi asa ceva? E erezie la tine! ~
"Ceva mai bun de atat nu au la barul asta sarac. Va trebui, mai tarziu, cand mergem in oras, SA IMI ADUCI TE ROG AMINTE ce sa cumpar!"
~ Da' ce, io-s ma-ta si tu ai 5 ani sa uiti?! ~

Se l?s? moale pe spate, cuib?rindu-se practic pe scaun. Dac? cineva ar fi privit-o ar fi putut s?-i vad? explicit fiecare form? de pe corp, c?ci rochia era dintr-un material sub?ire, lejer, un fel de m?tase netransparent? ce se mula perfect pe ?olduri, abdomen, coapse, genunchi-st?tea picior peste picior-. Se relax? brusc ?i apuc? paharul de vin cu mâna liber?. Agit? pu?in paharul, lovind lichidul de pere?i de parc? ar fi încercat s?-i testeze calitatea. Se oprii o secund? ?i lu? cu vârful buzelor din lichid gustându-l.
-Dac? a? putea s?-mi controlez st?rile nu a? fi aici. În plus, de ce sunte?i atât de amabil încât s? programa?i testul dup? capriciile unei eleve toante?
Cu piciorul folosit ca sprijin, mi?c? scaunul f?r? a se încorda prea tare, la fel de relaxat? pica în scaun. Se auzi un clinc micut provocat de toc pe cercul de metal al scaunului.

Trase un fum de tigara dupa care mai luase o gura de bere si, stand pe ganduri cateva momente, ii spuse Francescai:
- Pentru ca am increderea ca orice student "tont" sau care, probabil, are o zi proasta si nu-i in stare de nimic poate fi un geniu intr-o zi care ii este favorabila.
~ Ce motivant esti tu! ~
"Taci!"
~ Hihi! ~
O privea foarte atent si ii vedea panica si, parca, o si simtea, tragand din tigara.

Se întoarse cu totul spre el, stând picior peste picior, cu genunchiul îndoit, la aproape câtiva mm de genunchii lui. Îl privii atent, de parc? înregistra fiecare cuvânt pe care el îl scotea printre buze, îns? nu dur? mult pân? când privirea de copil ascult?tor se transforma in a unui adult cinic, critic ce p?rea c?-i demonteaz? doar din sclipiri ro?cat-maronii fiecare cuvin?el. Francesca inspir?,adânc ?i se relax? cu totul. Toat? aura ru?inoas? paru c? dispare în spatele unei întregi cortine de seriozitate, cinism ?i nep?sare combinate cu o doz? incredibil de nepotrivit? de anxietate ?i r?zvr?tire. Î?i ridic? mâna pân? desupra scrumierei ?i scrum? doar din încheietur? ?i degetul ar?t?tor. Un zâmbet prostesc ?i descump?nit i se lipii de buze.
-Sunte?i pu?in cam pozitiv, nu crede?i?
Se trase mai sus în scaun, lovindu-l foarte u?or cu genunchiul peste al lui, hâr?indu-?i practic rochia ?i pu?in din os de ale lui în mai pu?in de câteva secunde.
-Îmi cer scuze, nu am o coordonare motorie prea bun?.

Lee da din cap din nou si rade usor.
- Probabil, dar eu de asemenea cred ca orice student si om merita o sansa la a avea succes. Doar de aia te nasti, nu?
Lee era atent la miscarile ei, parca pierdute, desi voia sa dea impresia ca are totul sub control sau ca ascunde ceva.
Continua sa fumeze si era atent la ea.
- De ce crezi ca sunt putin prea pozitiv?

Î?i mu?c? limba în încercarea de a-?i ab?ine replica r?ut?cioas?. Se pozi?ion? mai bine pe scaunul de bar ?i-l privii atent?, urm?rindu-i fiecare mi?care, fiecare por, fiecare p?rticic? din trup sau linie de expresie de pe chi cu luare aminte în timp ce î?i cânt?rii cuvintele.
Pe fundal în bar începu s? duduie Poets o the Fall-No end No begining. O stare lacrimogeno-melancolic? o curpinse. R?mase cu privirea ?int? pe el, nemi?cat?. Scrumul pic? singur pe bar. Câteva secven?e ciudate, al vie?ii i se defilar? brusc, ca la parad? prin fa?a ochiilor. În cele din urm? scutura din cap, u?or.
-Pentru c? defapt nu exist? reu?it? sau succes, pentru c? îndefinitiv ne na?tem dintr-un accident universal. Nu exist? un scop, doar în min?iile noastre. Oamenii au creat lucruri pentru oameni, concep?ii ?i idealuri doar pentru c? ni se pare imposibil s? tr?im f?r? un misticism plin de adrenalin? ?i sens. Oamenii nu au ca scop succesul, nu au un scop defapt iar uneori un om nu are zile rele, pur ?i simplu a?a este el. Nu are rost s? dai o ?ans? dac? nu exist? interes pentru ea.
Trase adânc din ?igar? ?i în timp ce l?s? fumul s? i se scurg? printre buze, încet, în mici rafale, începu s? fredoneze f?r? s?-?i dea seama.
 Ochii se pierdur? iar în gol, într-o secven?? existent? numai ?i numai pentru ea.

- Asa as putea si eu spune ca dam examenul acum sau ca va dau diplomele de masterat acum deoarece timpul e tot ceva creeat de noi. Oricum, raspunsul tau a fost unul bun. Nu stiu cum le ai cu biologia, dar sper ca te vei descurca si acolo. Tu pari, intr-un oarecare fel, interesata de diferite subiecte. Poate ca de aia dau o sansa. Vei intelege tu.
Terminase sticla de bere si trase ultimul fum din tigara dupa care cascase lung si se intinse cu bratele in sus. Isi aminti ca mai are de mers pana la magazin si dupa voia sa se puna sa se odihneasca macar in ziua de azi cum trebuie, oricum, avuse o zi grea si plina de aventuri.
~ Vezi daca iar stai ca bufnita... ~
Dupa ce terminase de intins, Lee fuse usor distras de aparenta Francescai. Nu se astepta ca Francesca sa poarte asa ceva. Ii admirase rochia pentru cateva momente dupa care revenise la loc. Isi aprinse inca o tigara si isi intoarse capu catre Francesca, si, probabil ca involuntar, observase foarte subtil decolteul rochiei si inghitii usor in gol.

Îl mai ?intui câteva clipe cu privirea, oft? prelung ?i schimb? pozi?ia piciorului, inversându-le. Câteva clipe, cât tranzitara picioarele, orchia i se mul? iar pe ?olduri ?i pulpe f?când-o s? par? acoperit? cu cel mult un cearceaf sub?ire. Nu dur? mult ?i clincul tocului ei cu se auzi iar roti?a de metal a scaunul ?i se întoarse cu totul c?tre bar. Î?i l?s? umerii în jos, oftând prelung. Lan?ul auriu se lipii pe spatele ei, rece fiind f?când-o s? se infioare.
-Ar trebui s? te culci, e trecut de doisprezece spre unu poate, eu pot chiuli tu nu. Zâmbii acrit? ?i-?i afund? privirea în blatul lucios de sticl?.

Lee inghiti din nou in sec cand ii vazu rochia mulandu-se pe solduri. Trase un fum de tigara si-l scosese gros din plamani pentru a ii acoperi ochii care ii admirau fiecare detaliu de pe picioarele acesteia, urcand incet in sus cu privirea, tintind spre decolteu. Lee fusese distras de clincul tocului si luase o gura de bere. Inghiti din nou parca fortat gura de bere dupa cateva momente in care a stat si i-a admirat piciorul cum se vede dintr-o parte, miscandu-si usor ochii dupa formele corpului ei in sus catre piept si se intorsese la bar sa mai ia o tigara.
- Somnul nu e o problema. Singurul meu curs de maine e de dimineata. Pot dormi in decursul zilei cat vreau eu.
~ LEE, TE-AM VAZUUT ~
"Ce e, Perdition?"
~ Cum te uitai la ea... cum ii scanai fiecare miscare a picioarelor... cum ii admirai pielea fina de pe pulpele ei... cum te uitai la formele parca aproape date de gol de rochia aia ~
"Vezi, pana si tu esti fascinata de ea!"
~ Dar, Lee! ~
"Oh, hai mai, nu-mi fa o criza de gelozie! Ce, esti un copil mic de 12 ani? ~

Se întinse pe sp?tar, l?sându-se iar moale, manipulabil? parc? în scaun. Î?i d?du p?rul lung, buclat pe o parte cu o u?oare scuturare capului apoi îl trase cu palmele peste um?rul stâng l?sându0?i um?rul drept, rotund ?i claviculele pronun?ate la vedere. Între timp în bar începu s? se aude Three Days Grace Nothing Fair in war and love. Vru s? articuleze ceva pentru domnul spun multe ?i nimic, îns? renun??. În schimb începu s? fredoneze „Turn the light on” apoi murmur? mai în?oapt?, aproape gemând ritmul pe un on pierdut ?i destul de trist. F?r? a-?i da seama parc? încercând s? se consoleze, î?i mângâie antebra?ul cu buricele degetelor, lent. Privii scârbit? paharul. Voia s? moar? de singuratate moart? de beat?, dar nu ar fi rezistat s? bea acel pahar f?r? s? vomite.
Pân? s? realizeze, se apuc? cu degetele de cot ?i strânse tare mâna când în col?ul ochiului începur? s?-i clipeasc? lacrimile.
Sentimentul de singur?tate absolut? o lovi din plin/

Din nou distras de formele corpului pe care rochia le dadea de gol. Singurul obstacol era culoarea. Atat. Parca se putea vedea corpul dezbracat, nud, in adevarata lui frumusete prin rochia aia.
Dar imaginea fusese distrusa de starea Francescai. O vedea ca nu se simte bine. Simtea asta. Stia ca ceva nu e in regula cu ea si nu stia ce, din ce cauza sau din a cui cauza.
- Ai cazut pe ganduri brusc. Prea brusc. Cine sau ce nu-ti lasa mintea odihnita in pace?

Vocea lui o tr?znii direct în tâmple. Se sim?ea scindat? între realitate ?i ceva indefinibil ca existen??. Îi trecu fulger?tor prin minte, visul, lipsa de libertate, atunci ?i acum, plânsul din capul ei, amintiri halucina?ii. Înghi?ii in sec.
„Da ce nu îmi tulbur??”
Oft? prelung ?i ridic? mâna pân? la nivelul ochiilor, sterse lacrima cu vârful degetului înc? înainte de a curge din ochi ?i pres? pe loc pentru a nu l?sa rimelul s? se întind? mai tare. Instinctiv aprinse o ?igar? ?i st?rui la primul fum f?când-o rachet? parc? special pentru a avea o scuz? sa tac?. Se întoarse în semiprofil, l?sându-?i expu?i complet omopla?ii ?i centru spatelui ca ?i umerii.
-Fum, mi-a intrat fum în ochi.

Lee isi intinse mana si o atinse pe umarul care-l avea indreptat catre el. O mangaia usor cu o strangere ferma si lasase tigara jos, intorcandu-si scaunul catre ea. Degeaba spunea ea ce spune, Lee stia, intr-o oarecare masura, adevarul. Sau cel putin asa credea el, sau asa facuse legaturile din ce se intamplase pana acum. Scosese din geaca un pachet de servetele nedesfacut si scoase unul.
- Poate ca ai vrea sa folosesti asa ceva pentru a sterge lacrimile cauzate de presupusul fum? E mai bine decat sa fii murdara pe mana, sa bagi mizeria in ochi si dupa sa iti dai draci-n cristosi ca nu mai poti de ochi. 
Lee inghiti in sec din nou, stiind ca daca intreaba nu prea are cum s-o scoata la capat cu ea, mutand mana pe umarul ei un pic mai aproape de gat, cu aceeasi strangere ferma.
- Sigur nu e si altceva pe capul tau? Adica, te-am vazut de cand am intrat. Stai singura, ai momente in care nu esti bine, ai momente in care te pierzi total de parca ai fi pe alta lume si ai momente, well, in care, aparent, te comporti normal.

Se îndrept? de spate când îi sim?ii palma apropiat? de gât. Pu?in speriat?, cu mu?chii încorda?i ?i pielea, rece înfiorat? sub palma lui, sim?ii fiori reci pe ?ira spin?rii pân? adânc în stomac. Parc? tot corpul îi frem?ta suprins pl?cut de atingere. Înghi?ii în sec, apoi î?i trecu limba peste buzele uscate de pe care abea abea se mai observa rujul ro?u u?or mâncat de stres. R?sufl? profund, fiorii resim?indu-se în respira?ie, în voce.
-Poate c? doar a?a sunt, pu?in mai prins? de mintea mea. Zâmbii ?ters ?i se relax? cu totul, lipindu-se mai tare de palma lui, l?sându-se cu totul moale, sprijinit?-n el, de parc? s-ar fi transformat brusc într-o p?pu?? maleabil?, trase de sfori pe care el le ?inea ?i le ghida print atingeri.