Fascinatie si delir

Scanci incet, inchizandu-si ochii pentru cateva secunde, bucurandu-se de mainile lui, de gura lui apasata pe a ei. Se infiora pana in varful fiecarui fir de par din capul ei blond, scapand un geamat si privindu-l vizibil ametita de cuvintele lui care o lovira din plin.  Isi simtea ploapele grele asa ca alese sa-si inchida ochii din nou, lasandu-se prada gurii lui, raspunzand acelui sarut sublim, prinzandu-se cu mainile de puloverul lui in disperarea ca o sa piarda controlul asupra picioarelor care ii tremurau. Scoase o soapta de protest cand el se desprinse, insa ii dadu drumul si isi lasa mainile pe langa corp, privindu-l invaluita de excitare si o moleseala placuta. Atat gesturile cat si cuvintele lui o atingeau din plin. Isi duse degetele la buze, rosind puternic si lasandu-si privirea in pamant.
-Probabil ca e delicios de la ciocolata calda, sopti pe un ton ragusit. Abia mai putea vorbi. Tusi pentru a-si drege vocea apoi ii zambi usor amuzata de spusele lui.
-Nu, nu am fost, si nu pentru ca imi e frica sa nu intre pe scena peste actori, raule! Am avut de lucrat la un proiect pentru atelier si am iesit doar seara. Eram prea obosita sa-mi arda de piese de teatru. Preferam sa mananc si sa discut cu el diverse tampenii. Sti tu, sa-l cunosc.
Ii privi picioarele si rasufla usor, scuturand din cap in stanga si in dreapta.
-Stau bine si asa. In plus, m-am urcat azi dimineata pe cantar. Am luat din nou in greutate, deci probabil ca... Sti tu, as fi grea.
Era o simpla minciuna, o scuza pentru a nu se aseza in bratele lui de frica sa nu isi piarta de tot mintile. Se intinse dupa pachetul de tigari si isi mai aprinse una, tragand din ea linistita.
-Nu ai facut decat sa citesti toata saptamana?

Zâmbii și își luă o privire afectată, de cățeluș lovit în inimă. Își lăsă capul într-o parte, cu buza de jos umflată, timp de câteva secunde apoi își reluă poziția serioasă. Își încrucișp gleznele, expunându-și labele picioarelor goale doar că să miște rapid degetele și să le trosnească.
-Măcăr pe fotoliu poți sta. Sau, dacă vrei tu să faci sport să-l tragi lângă mine.
O privii rugător. Deși îl obosea adesea jocul de-a tipu inocent și drăguț cumva ajunsese să-i placă să facă asta pentru Erin.
-Am citit, da, Infernul lui Dante și m-am cufundat, pe nevrute, în infernul filosofic al elevilor-unde să fiu sincer chiar am lăsat toată speranța să dispară după al treilea referat. 
Oftă un fum de țigară printre buze și se lăsă greu și moale în scaun.
-Nu fi speriată, sexul nu e o prioritate sau o nevoie acută, în definitiv am două amante, personale și neumane veșnic cu mine, făcu o pauză mai lungă timp în care își deschise și închise palmele ridicate în aer la nivelul pieptului lui, deși nu pot să zic că am nevoie să le folosesc. Mulțumesc pentru grijă. Cum a mers proiectul, ai nevoie de ajutor?

Erin chicoti amuzata de fata lui rugatoare si isi incrucisa bratele in san.
-Nu face moaca asta la mine, nu o sa iti mearga. Si nu am de gand nici sa car fotolii pe aici, nu sunt superman. Oricum stau bine asa, sprijinita de birou.
Se sprijini mai bine de birou, gandindu-se daca sa-si faca loc pe el si chiar sa se aseze acolo, dar renunta la idee. Mai lua o gura din ciocolata calda, trecandu-si limba lent peste buza superioara, ascultandu-l curioasa, chicotind de ceea ce spunea. Ii lipsise enorm sa vorbeasca cu el si nu se gandea ca il va gasi atat de dragut, facand pe amorezatul simpatic care-si face iubita sa rada. Se astepta la fata lui inexpresiva si la gesturi calculate, expresii reci si lipsa de afectiune. 
-Nu sunt speriata, Clayron! In fond, eu am iesit la intalniri cu un alt tip. Si poate ca eu, spre deosebire de tine, am facut chestii mai interesante decat asta , ii zise ea ridicandu-si palmele in aer si imitandu-i gestul, incepand apoi sa rada. 
-Proiectul e terminat si predat. Am avut de facut o macheta a unui monument la alegere, cateva desene cu acesta si o inerpretare a ceea ce ar putea fi el acum. Am ales Coloseumul. M-am gandit ca in zilele noastre ar fi putut fi un minunat loc pentru concerte. Cam simplu si lipsit de imaginatie, stiu, dar am lucrat ceva la el, timpul era pe sfarsite si trebuia sa termin cat mai repede.

Se încordă și descordă iar și iar, alintându-se parcă în timp ce-și întindea mușchii moleșiți. Stinse țigara apoi își trase piciorul sub el, o poziție de lotus, doar că pe jumate, piciorul de pe parchet începu să-l bâtâie,
-Mmm, nu văd  o problemă ca tu să faci ceva. Nu așa am zis? Zâmbii non-șalant și trase cana de cafea, pe trei sferturi băută deja, spre el. Luă câteva înghițituri și se relaxă iar în scaun.
-Ce-i drept, nu există acustică mai bună decât în coloseum, sau în amfiteatrele antichității. Până la urmă amfiteatrele, ceea ce și e coloseumul doar că la o altă scală, erau folosite pentru discursuri publice, teatru și ceea ce ei numeau concerte pe atunci.
Zâmbii docil.
-Deci nu e o idee chiar așa rea. Uhm, vrei cafea?Sau ceva mai tare? Sau...vrei un pahar de vin și  mă lași să te invit la un dans?
Se uită în cana lui aproape goală cu un oarecare regret și o puse pe birou.

-Da, presupun ca asa am zis...
Erin se fatai de pe un picior pe altul, agitata si ingandurata. Glasul ii era  bland, aproape soptit cu un aer trist, iar  obrajii isi piersesera din culoare. Isi prinse degetul mic intre buze, rontaindu-l cu grija, incercand sa isi pastreze o pozitie calma. Se observa clar ca era nelinistita. Trase aer in piept, isi sprijinii ambele maini de marginea biroului si se lasa usor in spate.
-Da, stiu, de asta am si gandit sa il fac un enorm loc de concerte. Dar puteam sa vin cu ceva mai bun, mai original, insa timpul nu mi-a permis, incepu ea sa explice, impreunandu-si gleznele si fataindu-si laba piciorului de desupra, privindu-si varful ghetelor. Trase un fum din tigare, unul lung si usturator, apoi o lasa in scrumiera si se apleca, desfacandu-si ghetele. Puloverul i se ridica la spate, iar de sub croiala blugilor iesira cativa milimetrii din marginea rosie si dantelata a chiloteilor ei. Se descalta apoi isi facu loc pe birou, dand cu grija anumite lucruri de pe o bucata a mobilierului si se urca pe el.
 Cand el ii adresa ultimele cuvinte se infiora usor, a o mie oara deja in nici o ora de cand era la el. Se uita la el visatoare, cu mii de sclipiri de admiratie in ochii ei verzi, cu genele lungi tresaltand lent, cu gura ei plina usor intredeschisa pe care si-o umezii cu varful limbi, prinzandu-si apoi buza inferioara intre dinti. 
Simti de-odata ca puloverul o strange teribil, ca o sufoca. Incepuse parca sa o deranjeze si bratara de la mana pe care, sincera sa fie, chiar o adora. Nici ea nu stia de unde aflase David ca cuartul roz era piatra ei preferata, dar ce mai conta acum? Tot ce conta pentru ea era ca se afla din nou cu Clayron, iar el era al naibii de perfect ca intotdeauna. Inima parca nu ii mai facea fata sangelui fierbinte caare-i trecea in valuri repezi prin trup. Trase repede aer in piept si isi tinu respiratia pana avu curajul sa raspunda, expirand odata cu cuvintele pe care le rostea, facandu-i vocea sa ii sune lipsita de vlaga.
-L...la un dans?

Clayron zâmbii subțire și intrigat simultan. Îi luă mâna întra lui și i-o săruta, cu același aer scos direct din sfârșitul Evului mediu și se ridică. Schimbă cd-ul cu Handel, rămas în player din seara respectivă și luă unul nou, făcut de el. Citii pe o hârtiuță lista melodiilor apoi tastă 7 „Lara Fabian-Caruso”
Se duse direct către Erin și își întinse mâna, cavaleresc către ea.
-Mademoiselle?
Rămase drept, lângă ea, privind-o de sus până jos, zâmbindu-i larg, luminos. Se gândi totuși dacă nu are nevoie de un pahar de vin să-i mai treacă din stânjeneală.

Erin ramase complet fara aer, privind fascinata la gura lui care-i saruta mana. Inghiti in sec, simtind sa se topeste intr-o mare de lava incinsa, proaspat iesita dintr-un vulcan si cazuta fix pe ea. Ii urmari fiecare gest, fiecare miscare. Cerceta atent de la pasii pe care el ii facea pana la miscarile mainii in actul de a schimba Cd-urile intre ele. Cand auzi melodia inchise ochii strans, iar cand il auzi pe el si-i deschise lent, rasufland greu. Se emotionase ca o pustioaica de 14 ani care primeste o bombonica de la colegul cel mai aratos din  clasa. Genele ii fluturau haotic in incercarea de a-si pastra vederea limpede. Privii ba la gura lui, ba la mana intinsa, nestiind cum sa reactioneze. Isi puse palma intr-a lui, coborand usor de pe birou, insa ramase inca lipita de marginea din lemn a acestuia, vrand parca sa devina una cu el. 
-Tot ce stiu e sa ma balangan de pe un picior pe altul, Clayron... Eu zic ca mai bine... stam si vorbim...
Privea spre el cu niste ochi mari si un zambet emotionat, rusinat, iar obrajii i se colorasera intr-un roz pal. Din impletitura ii iesisera cateva suvite care ii cadeau acum pe tample.

Clayron îi strânse degetele cu ale lui și o trase ușor, mai mult impulsionând-o să vină spre el. 
-Ei, eu-s aici să te ghidez.
Zise în cele din urmă trăgând-o spre centrul camerei.
Se întrebă ce i-o fi venit de era așa de bine dispus, se gândi câteva clipe că poate o fi simțit în somn parfumul ei, care devenise deja ceva obișnuit și plăcut, încă decând se apropia de ușa. Ceea ce îi mai îndulci cumva coșmarurile.
-În fond, suntem doar noi doi, își apropie capul de al ei, lipindu-și nasul de nasul ei, îl frecă ușor, doar cu vârful, deci, unde-i baiul?

Isi privi palma cum este stransa de a lui, gemand slab, apoi se uita in sus, in ochii lui superbi. Se lasa trasa de el spre mijlocul camerei precum o papusa de carpa fara viata si control asupra miscarilor proprii. Se simtea mai usoara decat un fulg de nea purtat in bataia vantului, gata sa se topeasca oricand.
-Stiu ca ma vei ghida tu, dar... 
Se opri brusc, inchizand ochii si ramanand blocata, cu obrajii in flacari si inima batand nebuneste de tara, facandu-i pieptul sa trasara usor sub pulover. Trase adanc aer in piept apoi il rasufla treptat.
-Stiu si ca suntem doar noi doi. Nu e nici o problema, doar ca... Habar nu am. Ar trebui sa fie una?
Se uita ingrijorata la el trecandu-si limba peste buzele uscate.

Zâmbii zgomotos, cu un fel hmf șuierând dinspre el. Își strecură ușor brațele pe sub ale ei, prinzându-i talia între antebrațe, poziționându-și palmele late peste omoplații ei. O trase ușor mai aproape de el și se aplecă peste ea punându-și buzele foarte aproape de urechia ei, suflând aer cald peste ea când respira sau vorbea. Își trecu limba peste buze, scoțănd un fel de plescăit.
-Niciuna, ar trebui să te relaxezi, făcu o pauză scurtă și își drese vocea, să fie mai blândă și tonul mai jos, abea șoptit, treceți brațele peste gâtul meu, iubito. Își retrase capul din părul ei. O privii direct în ochi, blând, încercând să o calmeze. Clayron apucă să o mângâie cu mâna pe spate, în jurul omoplatului urcând către umărul ei, o apăsă ușor pe umăr apoi coborâ cu palma întinsă peste claviculă, pielea mâini tot drumul până la palma ei. Îi luă ușor mâna întra lui și îi ridică mâna în aer, până la jumătatea trunchiurilor lor și îi susținu palma acolo.

Simtea ca palmele lui pe trupul ei o curentau, transmitand sageti de placere in toti porii ei. Aproape ca isi pierdu echilibrul cand ii simti buzele pe urechea ei, scotand un alt geamat destul de puternic. Nu stia nici ea de ce era atat de emotionata. Faptul ca el era atat de bland, zambaret, o facea sa se simta extrem de uimita in cel mai minunat fel posibil. Nu era foarte sigura cum sa reactioneze. Ii era frica s anu faca ceva si Clayron sa se reaseze in scaunul lui, sa isi ia o carte in mana si sa dea din cap ascultand-o, iar ea sa nu stie daca el chiar este atent sau interesat de ea. Inghiti cu greu. Simtea ca are sticla sfaramata pe tot gatul. 
"Ar trebui sa te relaxezi...." isi repeta si ea in gand dupa ce il auzi pe el si aproba din cap, dar se pierdu din nou, scancind ca o indragostita ce a alergat o viata intreaga dupa o iubire la care era imposibil sa ajungi si in sfarsit a atins-o. Inca se uimea sa auda apelativul ala spus de catre buzele lui, soptit de el si adresat ei. Mereu avea impresia ca doar viseaza, ca isi imagineaza. Ochii i se umezira asa ca incepu sa clipeasca des. Ii zambi bland, inca usor stanjenita. Il stranse de mana tare, atat cat ii permiteau fortele, iar palmea cea lalta o puse delicat pe umarul lui. 
-Incep sa cred ca iti place sa ma strigi asa, zise incercand sa para linistita si stapana macar pe propriul trup.

Clayron ranji subțire. Își trecu piciorul stâng în spate iar pe ea o impulsionă doar din încheietura mâinii de pe spatele ei să se apropie de el și să-și pună piciorul drept în față pe locul piciorului lui. Așteptă câteva secunde atent și iniție primul pas, înspre ea, ușor și blând. Îi ridică mâna din palmă și i-o trase peste umprul lui lipind-o mai mult de el.
„Nu are sens să fac o demonstrație de dansator pe aici”
Își apropie capul de al ei și o sărută scurt pe buze.
-Poate chiar îmi place. Sau poate îmi place zâmbetul tău atunci când o spun. O apăsă mai tare pe talie.

Erin se lasa condusa de el, incercand in acelasi timp sa se mentina dreapta, sa stea pe picioarele ei si eventual sa nu lesine, caci era mai ametita de cuvintele, vocea, ochii si gura lui mai mult decat o ametise cea mai teribila cadere de calciu din viata ei. Se agata  si se lipi de el lasandu-se moale, bucurandu-se sa stea asa aproape de el, zabind inbujorata. 
-Ei, iata un mister pe care sper sa il deslusesc cat mai repede. Si deja stiu cum sa aflu care dintre variante este cea adevarata.
Incerca sa vorbeasca, sa glumeasca, sa faca ceva ca sa isi ia gandul de la comportamentul lui atat de dragut. El oricum era dragut cu ea - daca excludea momentele in care se mai isteriza ea si il scotea din minti -, dar niciodata nu o tratase urat. Insa tot niciodata nu fusese atat de atent, zambitor, romantic chiar. 
"Ori nu ai observat tu. Sau poate pur si simplu e la fel ca intotdeauna, dar ti-a fost foarte dor de el saptamana asta" incerca sa se calmeze singura.
-Sper doar ca pe amantele tale nu le scoti la dans si le numesti asa, as deveni geloasa, spuse zambind slab, facand referire la gluma lor anterioara.

Clayron se încruntă instantaneu fiind gata să scoată o înjurătură și să se retragă. O privii atent și realiză la ce se referă. Râse ușor, nu foarte sonor.
-Nu, ele primesc un altfel de tratament. Cel mai romantic-spuma de baie.
Zise în timp ce o desprinse ușor de el și o ghidă spre o piruetă mică doar pentru a o prindă uar în brațele lui. 
-Mmm, cum e David?  Ai vorbit atât de pe scurt și rapid că nu m-am prins dacă-ți place sau nu.
Zise în cele din urmă schimbând precaut direcția de dans. Se lăsă puțin mai înfață și o sărută pe obraz.

Observa modul brusc in care se incruntase, iar atunci simti ca pica efectiv. Se incorda toata. Crezuse ca o va impinge si o va pune eventual sa-si ia lucrurile si sa plece. Cand il vazu insa razand si contribuind la gluma, se relaxa vizibil, rasufland tot aerul retinut. Chicoti usor, se lasa invartita de el, apoi se prinse din nou cu mainile de el, lipindu-se dragastoasa de trupul lui. Se simtea al naibii de bine, iar cand auzi numele tipului cu care iesise se incrunta usor.
-David... Da, e ok.  Ti-am spus, o sa iesim peste doua zile, din nou. Am zis ca o sa fie o intalnire mai pompoasa. 
Chicoti si isi lipi fruntea de pieptul lui.
-Il plac. Adica, nu in felul acela. Nu ma atrage neaparat, cu toate ca trebuie sa recunosc arata bine. El pare destul de innebunit dupa mine, iar asta e ceva nou pentru ca nu am avut niciun... Ma rog.  Mai avem atatea de facut, oricum.  Ti-am spus, ma face mult sa rad si e extrem de atent. Imi spune ca sunt frumoasa fara incetare. "Esti frumoasa cand zambesti asa. Esti frumoasa cand iti dai parul dupa ureche Esti frumoasa cand bei cafea in felul ala." Am vre-un fel anume de a bea cafea, Clayron?
Isi ridica ochii spre ai lui, incepand sa rada de amintirea aceea. 
 -Prima seara cand a venit sa ma ia am crezut ca am iesit la intalnire cu un buchet gigantic de flori cu picioare.  A spus ca nu stia ce flori imi plac, asa ca a luat mai multe. Ratase fix trandafirii albi, adica preferatii mei, iar a doua zi cand am iesit ce sa vezi, mi-a adus trandafiri albi. Am mancat si ne-am plimbat, in mare parte.  La ultima intalnire mi-a dat bratara. A spus ca stia ca-mi place cuartul roz de pe nenorocita aia de pagina de facebook. Apoi a spus ca nu vazuse acolo nimic legat de flori, de aceea a inceput cu stangul. Cred ca e un psihopat si ma urmareste. Sper sa nu am nevoie de "sclipici" caci e totusi simpatic, termina ea glumind, incepand sa rada amuzata, apoi isi lipi din nou fruntea de el.
Intradevar se simtise bine cu David in acele cateva ore petrecute impreuna, iar el se purtase frumos cu ea. Ceea ce o uimea era ca, in tot timpul cat era cu el, uitase complet de Clayron. Cand insa se regasea singura in camera ii aparea instantaneu in gand. Ba chiar se simtea vinovata de faptul ca iesea cu  alt cineva.

Se aplecă mai mult peste ea atingându-și umerii de a ei, închise câteva clipe ochii
-Da, dacă stau să mă gândesc. Îți pui nasul cel mic deasupra aburului și adulmeci ca o pisicuță gata să toarcă, închis ochii de parcă savurezi clipa în care cafeaua caldă îți atinge papilele gustative. Ești foarte senzuală, dacă stau să mp gândesc.
Se retrase ușor și o ghidă iar într-o piruetă mică pentru a o putea prinde pe brațe mai aproape. Se opri când corpul ei mic îi atinse pieptul și o strânse tare în brațe. sărutând-o apăsat pe frunte. Rămase nemișcat cu ea în brațe.
-Erin, dacă te face fericită, să nu te simți niciodată vinovată pentru fericirea ta!
Îi șopti, cu vocea parcă ușor sugrumată și se îndepăra de ea. Îi luă iar palma în mână și o săruta în timp ce executa plecăciunea adâncă, ce emana respect în fiecare mișcare.
Pe fundal începu să răsune Sogno. Se ridică și cu mâna ei încă întra lui o conduse la canapea.

Erin isi tinu rasuflarea, rosind innebunita de acea descriere pe care i-o facu el. O ametise mai tare ca absolut orice pirueta.
-Nu... Nu sunt senzuala cand beau cafeaua, Clayron! ii striga ea intr-o soapta sugrumata, balbaindu-se.
Se agata de el simtindu-se revoltator de indragostita, emotionata si rusinata. Il cerceta ametita, cu ochii ei dragastosi in care se citea clar cat de mult putea sa il adore, si scutura usor din cap mergand cu el spre canapea.
-Tu ma faci fericita, Clayron. E o diferenta teribila. Nu stiu sa iti explic exact. In fond, tu esti iubitul meu, nu?
Se aseza pe canapea, tragandu-si picioarele sub ea si privind bratara de la mana, zambind apoi catre el.
-M-a bucurat sa il vad strofocandu-se asa sa ma multumeasca. Dar si tu faci asta, chiar daca uneori nu o doresti, nu am dreptate? Doar ca David e mai exagerat. Dar asta banuiesc ca e farmecul lui. E mereu glumet si te tine in priza.  Nu prea apuci sa stai serios in preajma lui sau sa ai timp sa te pierzi in ganduri. Probabil tu l-ai pocnii, dar tu esti tu.
Chicotii si incepu sa roteasca bratara pe incheietura mainii.
-Imi place ca e atat de innebunit dupa mine, trebuie sa recunosc. Cred ca asta m-a facut sa vreau sa ies cu el iar si iar. Ma priveste de parca... Nu stiu! Ma priveste asa cum te privesc si eu pe tine, intelegi? Si uneori ma speria asta.
Ofta si se fastaci pe canapea.

O trase în brațele lui și începu să o mângâie de pe obraz, pe gât și pe umăr, încet cu două degete, din când în când cu toată palma.
- Și ce e rău în a fi o Madonna? Ar trebui să fi încântată pentru că îți meriți pe deplin titlul ăsta.
Coborâ cu mâna peste a ei mângâind-o încet pe piele.
-Crede-mă, nu e nimic rău în a primii atenție de la alți bărbați. E defapt mai mult decât sănătos.
Zise în cele din urmă și zâmbii. Se aplecă și o sărută ușor pe buze.

Erin sa fastacii agitata in  bratele lui, in acelasi timp fiind cuprinsa si de furnicaturi placute in urma mangaierilor pe care el i le oferea.
-Da, stiu asta, insa nu vreau sa ajunga... Ce stiu eu, sa ma iubeasca... Ce am sa ma fac atunci, huh?  Momentan cel mai probabil e stagiul acela in care e o atractie fizica care sta sa explodeze, din partea lui ma refer, dar nu se poarta de parca doar vrea sa mi-o traga si atat, lucru care m-a facut sa devin putintel mai mult curioasa in legatura cu el. Dar nu sunt indragostita de el. Nici nu stiu daca... 
Scutura din cap, departandu-se putin de el cat sa il priveasca fix in ochi.
-Hai sa il lasam pe David, bine? Sunt aici cu tine si nu vreau sa imi pierd timpul vorbind despre un tip cu care doar m-am tinut de mana.
Ii prinse obrajii in palme si il saruta bland pe buze, apoi se puse cu capul pe umarul lui.
-Am luat un 10 la cursul lui Ash doar pentru ca nu am vazut Game of thrones.
O spuse repede, mult prea repede, nestiind daca sa intre in subiectul "Povestile lui Ash", asa cum isi tot repetase ea in minte in ultima saptamana. Se tot gandise cum avea sa ii spuna lui Clayron si cum avea sa reactioneze el. Se temea acum ca poate avea sa-i dispara tot cheful asta de a fi bland si romantic.

Începu să o mângâie pe cap, foarte ușor.
-Mhm, Ash cred că ți-ar fi pus zece și pe „Dinastia Tudorilor” la cât îi place lui să predea. Râse vădit amuzat apoi se întoarse către ea. Îi simții crisparea pe braț și piept și se încruntă ușor.
-Ce te supără iubito?
Zise în cele din urmă curios, privind-o atent, peste ochelari cu una dintre sprâncele lui sceptice ridicate până peste poate. Luă cana de cafea de pe masă și luă câteva guri. Era intrigat de agitația ei bruscă.
-Zău așa, pot jura că subiectu ăsta te stresează mai tare decât posibilitatea ca David să se pună într-un genunchi în fața ta. Ți-a făcut ceva Ash?

-Poate ca ai dreptate, zise ea razand si jucandu-se cu manecile puloverului. 
Cand il auzi strigand-o "iubito" din nou se lipi de el ca o pisica dornica de iubire, frecandu-si nasul de gatul lui, scotand sunete mici de incantare. Chicoti cu fata inca bagata in scobitura dintre gatul si umarul lui, apoi ii prinse pielea gatului intre dinti, rontaind-o usor.
-Da-ti una peste gura. Cred ca as lesina daca m-ar cere de nevasta. Si nu, nu mi-a facut nimic. Doar ca am stat de vorba cu el... Mi-a explicat cateva chestii... Mult prea ciudate ca sa le percep inca, ca fiind adevarate. Cu toate ca il cred... Pot spune ca m-a speriat putin, nu el ca fiinta ci povestile lui... Si dosarul ala... adica... ma rog.
Scutura din cap si se indrepta de spate, prinzandu-i obrajii cu degetele si tragand usor de ei, apoi isi freca nasul de al lui. il pupa pe frunte si redeveni serioasa.
-A facut bile de foc si un lup adorabil din fum. Pana aici era ca un truc de magie bine gandit. Apoi a intervenit minunata citire a gandurilor. Asta m-a inspaimantat ca naiba.  Si faptul ca la un moment dat a spus ca "sunt implicata, asta ma pune pe si pe mine in pericol" sau ma rog, asa ceva... Sti ca nu retin prea bine lucrurile. In fine, ideea e ca a fost ciudat. A, da, spunea ca vrea sa iti aduca nu stiu ce cutie. Ti-a adus-o?
Se ridica de pe canapea si isi lua termosul si tigarile. Isi aprinse una, se reaseza langa Clayron, punandu-si picioarele peste ale lui si zambindu-i fermecator.
-M-a facut sa ma impac oarecum cu o dubiosenie din trecutul meu. Cu o prietena mai veche, sa zic asa. Mi-a dat o bratara pentru protectie, dar e acasa, asta dupa ce am facut o mica criza caci ajunsesem la limita intelegerii si mi se parea ca voi iesi afara si ma vor ataca o mie de entitati care vor sa-mi devoreze sufletul.  N-o sa patesc nimic rau, nu-i asa?
Se uita la el serioasa, ochii fiindu-i rugatori pentru un raspuns sincer, insa nu neaparat si speriati.

Câteca secunde se citii o umbră de furie pe chipul lui, se încruntă tare însă se relaxă apoi și o trase mai bine în brațele lui,
-Mmm, o să fi bine. Ma enervează gură spartă ăsta, dar are dreptate cu pusul în pericol. Te-aș sfătui să ții brățara pe lângă tine. Da mi-a adus-o. În orice caz, nu vrei să-mi povestești mai pe larg?
Zâmbii suav și își lipii nasul de tâmplele ei, adulmecându-i părul.
-Nu sunt supărat, nu te teme. M-am enervat doar că te-a implicat în asta.

Erin ii zambi si trase un fum lung din tigare, simtindu-se brusc mult mai relaxata. Lua o gura din ciocolata calda si apoi isi incolaci bratele in jurul gatului lui, trecandu-si un picior peste ale lui, punandu-se la el in brate. Isi lipi fruntea de a lui.
-Hmm, pai sa vedem. Nu aveam chef de nimic in ziua aia, asa ca dupa ce am lucrat la proiectul de la arta am decis sa merg la curs, urma sa am unul destul de repede. Am ajuns la timp si am fost oarecum surprinsa sa-l vad...
Il studie putin, apoi incepu sa rada.
-Doamne, scuza-ma, nu cred ca vrei atatea detalii. Eram tare suparata ca-mi tot citea gandurile. Mi-a spus despre demonii pe care ii poarta cu el, mi-a povestit despre el, despre ce face... - se opri si ofta amintindu-si de povestea trista a familiei lui si nu numai- L-am intrebat cum merg cercetarile cu cartea pe care a luat-o atunci de la tine. A spus ceva cum ca a gasit pagini care miros a sulf, daca nu ma insel si ceva de un pact... Nu mai sunt foarte sigura, oricum sunt extrem de bulversata. Daca nu ma insel era un pact facut cu o anumita Sophia si un om care nu mai avea suflet... Iti dai seama cum suna asta pentru mine, nu? Bine inteles ca nu am refuzat nenorocitul ala de pahar de votka pe care mi l-a oferit, pe care-l cerusem defapt initial.
Incepu sa rada si isi impletisi degetele printre suvitele lui de par, apoi ofta sonor.
-Apoi Artis i-a transmis un gand de al meu, el a inceput sa-mi puna intrebari. i-am povestit... Nimic special, oricum...
"Macar datorita lui Ash am ajuns la concluzia ca ar trebui sa ma doare in cot de faptul ca mama a crezut mereu ca cersesc atentie, la fel cum si pe ea o doare in cot de mine."
-A mai spus ca ceea ce a pus in cutii are legatura cu tine si ca le-a gasit in Vatican, dar nu intelegea nici el de ce.  Mi-a mai spus ca sigur te va deranja sa afli ca m-a implicat in toata povestea asta periculoasa, iar atunci eu am sarit ca o nebuna spunand ca nu sunt implicata in absolut nimic... Cred ca m-am facut putin de ras acolo... Ma speria teribil ideea ca as putea fi in pericol, iar eu nu facusem abslut nimic rau...  
Se dadu jos de pe el si se reaseza pe canapea, lasandu-si capul pe spate.
-Oricum, am luat bratara pe care mi-a dat-o. Daca o spui si tu, am sa o port. Atat am vorbit cu el, oarecum. 
Nu voia sa aduca vorba nici de fata in albastru caci s-ar fi intristat, nici sa ii spuna despre dosarul cu cazul tragic pe care Ash i-l aratase. O tulburase prea tare. Se uita la el printre gene si clipi de cateva ori, ca o domnita pusa pe flirt.
-Acum ca ti-am spus, fa-mi placerea si striga-ma din nou asa..

Clayron simții un fior neplăcut străbătându-i corpul. Se încordă brusc, cu totul și involuntar, își ridică mâna peste barba ne rasă de câteva zile. Se scărpină iritat. Numele „Sophia” activă un fel de buton de panică în corpul lui. O privii pe Erin cu coada ochiului, pupila lui neagră și, acum, îngustă contractându-se de cîteva ori amenințător. Mârâi ceva printre buze. Simțea o tensiune crescândă, ca un țiuit ce începe de la o intensitate scăzută și crește asurzitor până în punctul în care devenea insuportabil și te aducea la maximum nervozității. O coardă extrem de întinsă.
Se lăsă brusc pe spate, ca lovit de un par și se destinse.
-Da, iubito, ar trebui să porți brățara aia ca pe o pereche de indispensabili.
Răzbii să șuiere în cele din urmă. Cutia toracică i se blocă cu totul preț de câteva secunde așa că mult timp nu-și găsi aerul necesar pentru a vorbi. Luă paharul de scotch sec în mână și privii atent lichidul. Îl mișcă de câteva ori în pahar, privind cu o oarecare satisfacție erotică modul lent în care lichidul se lipea și, respectiv, dezlipea de pereții de sticlă apoi își trecu gânditor degetele în jurul gurii paharului, Iar și iar și iar.
Îngăimă o înjurătură în surdină.

Cu toate ca se înmuie ca o ciocolata lăsată in soarele unei zile de august, mereu cuprinsa de o fericire tulburătoare când il auzea spunându-i asa, Erin nu putu sa nu  observe  brusca lui încordare. Aproape ca tresării speriată ca daca il va atinge sau pur si simplu va respira lângă el o sa il supere. Se fâstâcii pe canapea și începu sa își facă de lucru, jucandu-se cu vârful țigării in scrumiera. 
-Am sa o port, promit... Șopti cu ochii strâns închiși.
Trase din țigare si sufla fumul in sus, sorbind apoi din ciocolata calda. Se posta țeapăna pe canapea, trase aer in piept pentru a-si face curaj apoi il întreba dintr-o suflare:
-Am spus ceva ce te-a supărat?
Se citea îngrijorare si in vocea ei tremurânda si in ochii ei mari si umeziți care-l priveau speriați. Își musca buza de jos aproape violent, iar palmele si le strânsese in pumni atat de tare incat simtii cum propriile unghii ii intra in piele. 
„Sa fii fost ceva atât de supărător in ce am zis? Oare trebuia sa tac?...”